Noul sistem de supraveghere a ajutat la capturarea a două ambarcaţiuni din Turcia, care pescuiau ilegal. Începând de la jumătatea acestei luni a intrat în vigoare ordinul privind prohibiţia la pescuit calcan. Tot în această perioadă a fost înregistrat primul caz de braconaj în care au fost implicate două nave turceşti. Grupul de nave al Poliţiei de Frontieră Constanţa împreună cu operatorii Sistemului Complex de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului de la Marea Neagră (SCOMAR) monitorizează în permanenţă apele teritoriale româneşti pentru descoperirea braconierilor. Comparativ cu anii trecuţi, fenomenul a înregistrat o scădere datorită intensificării operaţiunilor poliţiştilor, precum şi punerii în funcţiune a SCOMAR. Pescadoarele turceşti nu renunţă însă aşa de uşor la braconajul de calcan, preţul ridicat cu care se vinde această specie marină făcându-i pe pescarii din Turcia să-şi riste în fiecare primăvară navele şi vieţile în încercarea de a lansa plase monofilament în apropierea coastelor româneşti.
Descoperiţi de „ochiul electronic”
Două pescadoare turceşti au fost reţinute pentru braconaj pe 2 aprilie, poliţiştii de frontieră fiind nevoiţi să tragă focuri de armă pentru a opri una dintre nave. Primul vas a fost depistat aseară, în jurul orei 18.30, la 60 de mile travers de Sfântu Gheorghe. Pescadorul a fost abordat de oamenii legii, care au identificat la bord 14 marinari turci, fără acte de identitate la ei.
Comandantul vasului le-a spus poliţiştilor români că nava este înregistrată în Ucraina, dar că nu are documentele la el. Al doilea vas a fost depistat spre dimineaţă, în jurul orei 5.00, la 66 mile travers de localitatea 23 August. Echipajul nu s-a supus controlului oamenilor legii, astfel că aceştia au lansat o rachetă de semnalizare şi au tras 15 focuri de manevră. Într-un final nava s-a oprit, iar poliţiştii au urcat la bord, unde au găsit plase şi gheaţă. „A fost o misiune desfăşurată de Grupul de Nave cu sprijinul SCOMAR”, a precizat comisar-şef Adrian Burcea, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa. Navele au fost escortate în portul Constanţa, iar cei 20 de marinari ce formează echipajele pescadoarelor sunt cercetaţi pentru pescuit illegal.
Ucid delfinii
În zona unde a fost descoperit primul pescador o navă aparţinând Poliţiei de Frontieră Constanţa a observat cu ocazia unei misiuni de patrulare mai multe plase de pescuit calcan şi rechin, instalate de braconieri într-o zonă situată la aproximativ 60 mile marine de zona Sfântu Gheorghe. Oamenii legii au recuperat din apă plase cu o lungime totală de un kilometru, fiind descoperite între ochiurile monofilament şi două exemplare de delfin aflate în diferite stadii de putrefacţie. Poliţiştii au demarat o anchetă pentru identificarea proprietarilor uneltelor ilegale de pescuit. „Cel mai probabil, dată fiind distanţa mare de mal la care au fost instalate, plasele aparţin braconierilor turci” a menţionat comisarul-şef.
Calcanul ajunge pe piaţa neagră
Perioada de prohibiţie a calcanului începe pe 15 aprilie, când peştele începe să migreze spre mal pentru a depune icrele. Braconierii turci pescuiesc atât calcan, cât şi rechin. Un kilogram de calcan se vinde în Turcia cu aproape 40 euro pe piaţa neagră.
Litoralul, supravegheat nonstop
Litoralul românesc, începând cu cel mai nordic punct de la graniţa cu Ucraina şi până la frontiera cu Bulgaria, este monitorizat 24 de ore din 24 de cel mai modern sistem de supraveghere din Europa de Est. SCOMAR este un amestec de tehnologie computerizată, sateliţi, camere de vedere ultra-performante, nave de intervenţie şi şalupe rapide. Sistemul are o bătaie de aproximativ 180 de kilometri în larg şi 30 de kilometri pe uscat. Noutatea SCOMAR constă, pe lângă capacităţile de prelucrare a datelor şi raza mare de acţiune, în faptul că navele care intră în apele teritoriale sunt monitorizate cu ajutorul unor camere optice cu vedere pe timp de noapte. Tot ce se întâmplă la bordul unui vas poate fi vizionat online de la punctul de control. Costurile totale de achiziţie, montaj şi modernizare a elementelor deja existente se ridică la 25 de milioane de euro, bani asiguraţi din fonduri europene şi bugetul de stat.
