Castelul Banffy de la Bontida (judetul Cluj) este una dintre ruinele cele mai celebre din Ardeal. Cunoscut si sub numele de „Versailles-ul Transilvaniei”, constructia poarta in zidurile sale istoria uneia dintre cel mai importante familii nobiliare din aceasta parte a Europei.
Acum mostenitorii familiei Banffy traiesc raspanditi prin intreaga lume. Ei sunt inruditi cu acei Banffy care au construit palatul guvernamental din Cluj-Napoca, astazi Muzeul de Arta. An de an, la castelul Banffy sunt organizate o serie de festivitati ce poarta numele „Zilele culturale bontidene”, desfasurate in jurul datei de 26 august.
Ajunsa la cea de a cincea editie, manifestarea atrage an de an nu numai locuitorii si oameni din imprejurimi, ci si din ce in ce mai multi turisti. In urma cu vreo trei ani, pe aici a trecut si printul Charles, mostenitorul tronului Regatului Unit la Marii Britanii, un pasionat privind arhitectura medievala si conservarea cladirilor istorice.
De asemenea, in fiecare an aici se desfasoara cursuri internationale de maiestrie pentru cei care lucreaza in domeniul renovarii constructiilor si monumentelor istorice, patronate de cateva organizatii din Anglia, specializate in refacerea si conservarea patrimoniului edilitar.
Anticarii, la ei acasa
Cu prilejul festivitatilor, la castel au loc diferite activitati, precum demonstratii de echitatie, lupte de pe cai si vechi jocuri practicate in Evul Mediu timpuriu, concerte de muzica veche sau clasica, sustinute de formatii clujene si chiar de catre ansamblul Filarmonicii „Transilvania”, teatru de papusi („Viteazul din Bontida”), precum si concursuri de desene pentru copii („Magic Pencil”), dansuri populare romanesti, maghiare, evreiesti si tiganesti ori renascentiste, concursuri interactive, expozitii culinare, precum si de fotografie, grafica sau de arhitectura veche. Anul acesta, marea atractie au fost anticarii care au umplut curtea castelului cu obiecte din vremuri uitate. Printre acestea s-au numarat fotografii de epoca, tablouri cu picturi roase de vreme, vechi sabii de husari, casti si baionete, vase Galle, argintarie, monezi imperiale de pe vremea lui Franz Joseph, sticlarie de secol XIX, piese de mobilier stil si rustic, vechi scoarte taranesti sau icoane si obiecte de cult de prin biserici ori sinagogi in prezent disparute.
Ploaia de sambata dupa-amiaza nu i-a speriat pe turistii si pe comerciantii de antichitati care s-au refugiat in interioarele restaurate sau in cele ruinate ale castelului.
Trecut prin foc si sabie
Una dintre datele de nastere ale Castelului Banffy apare in secolul al XVI-lea, insa de atunci complexul arhitectonic a suferit diferite modificari si adaugiri. Aici au locuit generatii intregi ale familiei contilor Banffy. Una dintre mandriile domeniului erau parcul din partea de apus a resedintei, o adevarata rezervatie dendrologica, astazi distrusa, precum si hergheliile de cai North-Star Furioso, o rasa nascuta aici prin diferite incrucisari. Din aceste herghelii au provenit si caii husarilor sau ai dragonilor din armata imperiala vieneza.
Castelul a fost locuit pana in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In timpul retragerii trupelor horthyste si hitleriste care au fost cantonate aici, zidurile constructiei au fost distruse de bombardamente si de incendii. Mai tarziu, in timpul filmarilor productiei cinematografice „Padurea spanzuratilor”, regizata de Liviu Ciulei in anii '60, o buna parte din castel a fost aprinsa pentru efectele speciale surprinse pe pelicula.
Cariera de piatra pentru localnici
In anii regimului comunist aici a functionat un magazin satesc, sediul cooperativei agricole si ateliere pentru tractoare, grajduri pentru animale, si nu in ultimul rand, loc de unde satenii se aprovizioanu cu elemente de constructie pentru gospodariile proprii. Dupa 1990, castelul de la Bontida a ajuns intr-o stare de degradare avansata, fiind in pericol de a fi distrus aproape in intregime.
Dupa 2000, doua organizatii neguvernamentale – „Transilvania Trust” din Cluj-Napoca si Institute of Heritage Building Conservation (IHBC) din Marea Britanie – au initiat un proiect pentru renovarea ansamblului arhitectonic nobiliar. „Nu doar refacerea zidurilor si interioarelor sunt scopurile acestui proiect, ci si reinsufletirea vietii din jurul castelului”, a explicat Csilla Hegedus, director de programe la „Transilvania Trust” si coordonatoarea proiectului de „Zile culturale bontidene”.
Renovare dificila
Pana in prezent s-a reusit ca vechiul corp de cladire ce adapostea altadata bucataria castelui sa fie refacut, dupa metodele englezesti de renovare, numai cu materiale naturale. Astazi aici functioneaza un Art-Cafe si cateva birouri. De asemenea, corpul de cladire denumit „Miklos” este aproape renovat, in interiorul lui functionand un centru pentru conservarea patrimoniului construit.
Corpul principal de cladire, a fost acoperit cu tigla noua, avand si o buna bucata din sarpanta refacuta, cheltuielile de refacere fiind suportate dintr-un fond comun al ministerelor culturii din Romania si Ungaria. Banii au mai venit si din Marea Britanie, din partea unor organizatii patronate chiar de Printul Charles, insa insuficiente pentru intreg ansamblu.
Potrivit directorului de programe la „Transilvania Trust”, vechile grajduri vor adaposti diferite ateliere mestesugaresti traditionale, care vor lucra, in primul rand, pentru refacerea acestui complex imobiliar. Csilla Hegedus a mai subliniat ca acum se lupta cu Ocolul Silvic din regiune sa nu mai taie ceea ce a mai ramas din copacii de altadata ai vechiului parc, areal pe care vor sa-l refaca cu ajutorul Fundatiei „Pro Patrimoniu” din Bucuresti, condusa de arhitectul Serban Caragea.
De aceea, anul acesta cativa studenti de la Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu” din Capitala au organizat aici o expozitie de land-art, cu un mesaj direct pentru salvarea acestui spatiu verde. Conducerile celor doua organizatii neguvernamentale, romana si britanica, au reusit, prin demersurile si actiunile lor, sa sensibilizeze autoritatile locale si pe oameni ca odata refacut, acest castel va fi nu numai mandria locului, ci si o buna sursa de venit pentru ei.
„Aproape tot satul lucreaza aici la lucrarile de restaurare, la diferite munci”, a spus, la randul sau, directorul IHBC, David Baxter. Britanicul este incantat ca oamenii de aici, dar si cei care vin sa viziteze locurile, au realizat ca acest castel poate fi salvat in primul rand pentru folosul comunitatii si dupa aceea pentru ca este un monument istoric.
