Preşedintele Comisiei pentru Egalitatea de Şanse, senatorul Marian Vasiliev, PPDD, a declarat va iniţia un proiect de lege prin care se va stipula că denumirea oficială a rromilor să fie aceea de „ţigan”. „Voi iniţia un proiect de lege în acest sens în primul rând pentru a elimina confuzia care se produce acum între denumirile de rrom şi român”, spune parlamentarul, care s-a lovit de acest fenomen, în ultimii ani, în Franţa, stat în care a făcut afaceri mai mult timp. În Franţa, precizează el, ţiganii români sunt numiţi rromi, în timp ce ţiganii originari din Franţa sunt numiţi „gitans”. Recent, la o vizită oficială în Turcia, membrii unei delegaţii străine i-au întrebat pe români, în momentul când din difuzoare se auzeau manele, de ce nu dansează. „Nu este muzică ţigănească? Nu sunteţi ţigani?”, a explicat senatorul confuzia.Nu acesta este singurul motiv: rromii, spune el, ar trebui să-şi asume identitatea. „Un alt motiv este eliminarea ipocriziei: noi, românii, nu spunem niciodată rromi”, a subliniat Marian Vasiliev.
Proiect cu repetiţie
Nu este pentru prima dată când un parlamentar încearcă să înlocuiască denumirea de rrom cu aceea de ţigan. A încercat şi Silviu Prigoană, care a depus în septembrie 2010 un astfel de proiect de lege în Senat. A primit aviz favorabil de la Comisia pentru egalitate de şanse şi de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, dar şi aviz nefavorabil de la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Proiectul a picat în Senat, cu 27 de voturi pentru, 51 împotrivă şi zero abţineri. A picat şi în Camera Deputaţilor, unde membrii ai aceluiaşi partid au votat pro sau contra.
De ce ar avea acum succes o astfel de iniţiativă? Marian Vasiliev spune că este optimist şi că va explica în amănunt resorturile care l-au îndemnat să se gândească la proiect atât colegilor din comisiile de specialitate, cât şi parlamentarilor.
O propunere controversată
Şi atunci când a fost iniţiată de Silviu Prigoană, propunerea legislativă a fost controversată. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că decizia de trecere de la denumirea de ţigan la aceea de rrom a fost greşită. Academia Română a fost de partea lui Prigoană. „În multe ţări din spaţiul european este utilizat fără nici o restricţie un cuvânt având aceeaşi origine, respectiv aceeaşi evoluţie a semnificaţiei cu lexemul românesc: „tsiganes” în franceză, „zingari” în italiană, „Zigeuner” în germană, „tzigani” în rusă şi polonă, „cigany” în maghiară, „ciganin” în bulgară şi sârbă, „cigano” în portugheză, „zigenare” în neerlandeză”, se arată în adresa Academiei Române către Guvern.
Iniţiativa a fost înregistrată la Senat în luna septembrie, tot atunci preşedintele Traian Băsescu declarând că, în momentul în care s-a decis schimbarea denumirii ţiganilor în romi, s-a luat o decizie greşită, europenii făcând confuzie între rromi şi români. Pe de altă parte, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, Agenţia Naţională pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu au susţinut propunerea. Ministerul de Externea susţinea că schimbarea denumirii nu ar pune capăt confuziei la nivel internaţional, lucru combătut însă, aşa cum spuneam mai sus, de senatorul Vasiliev. Nici printre membrii etniei lucrurile nu sunt clare. Există voci care spun că denumirea de „ţigan” nu există în vocabularul rromilor, dar există şi persoane care spun că sunt „ţigani”, nu „rromi”. Una dintre cele mai celebre este deputatul (de Constanţa acum) Mădălin Voicu, se referă, când vorbeşte la semenii săi, la ţigani. „Eu nu mă formalizez. Atât timp cât eu îmi respect, cum să spun, semenii şi mă comport normal, am o familie şi am condiţia uman pe care ar trebui să o aibă fiecare cetăţean, cred că nu mai contează termenul”, declara acesta, pentru politicaromaneaca.ro.
Controversele au ajuns şi în dicţionar. În aprilie 2012, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan- Al. Rosseti” a schimbat definiţiişe cuvintelor rrom şi ţigan, dar şi cuvinte ca baragladină, bulibaşă, faraon, gitană, lingurar, puradel, rom, astfel încât „caracterul deseori peiorativ al acestora” să fie adus la cunoştinţa cititorului.
