» Manastirea din Maramures atrage in fiecare an mii de pelerini, care isi cauta linistea in locurile in care a trait calugarul-filosof Nicolae Steinhardt
Manastirea Rohia a fost construita in verdeata si singuratatea nordului maramuresean. Rasfirata pe coama unui deal inalt, manastirea isi primeste pelerinii dupa ce acestia au urcat un kilometru de drum forestier abrupt, ca o Golgota simplificata a zilelor noastre.
Locuitorii tarii Lapusului se indreapta in numar mare spre manastirea "Sfanta Ana" din Rohia, mai ales cu prilejul marilor sarbatori religioase, cum ar fi Sfanta Maria Mare , hramul manastirii. si in acest an, cu ocazia Pastelui, oamenii au urcat in numar mare pentru a se spovedi grabit, in ultima clipa, sau pentru a asista la serviciul religios.
Satenii din Rohia, inarmati cu lumanari si lanterne, au patruns reculesi in padurea batrana si au inceput sa urce spre poiana in care se afla complexul monahal. Dupa randuiala monastica bizantina, clopotele rasuna la fiecare miez de noapte, spre a strange la rugaciune calugarii care salasluiesc in manastire. Totul seamana cu o invazie cereasca de sunet si mangaiere pentru pelerinii grabiti.
Lelea Floarea a intetit deja pasul. "Tulai, guruca (draga – n.r.), ca-ncepe slujba. Ii mare slujba asta. Sa stii ca noi, rohienii, suim dealul cu drag la fiecare sarbatoare. Pa drumu’ aista o urcat parintii nostri, cu sacu’ de caramida-n spate, cand s-o facut manastirea. De-atunci multe s-o mai facut…", isi aminteste ea. Sa-teanca, cuvioasa, cu pasii ei marunti si grabiti s-a pierdut intr-o clipa pe culoarele impresionante ale bisericii, in cautarea Luminii de Paste.
O parte dintre credinciosii care se aduna la manastire la ocaziile importante ori atunci cand cauta alinarea suferintelor aleg sa asculte slujba in biserica, altii sa se plimbe meditativ pe aleile manastirii si sa se lase patrunsi de linistea cutremuratoare a padurii, sub cerul instelat al noptii.
Manastirea are doua biserici, una impunatoare de piatra si caramida, iar alta traditionala din lemn, construita in inconfundabilul stil maramuresean. Casa cu Paraclis, Casa de oaspeti din lemn, Altarul de vara sau poarta maramureseana de la intrare sunt fiecare cate o bijuterie arhitecturala. De asemenea, manastirea "Sfanta Ana" ofera spatii de cazare pentru cei care doresc sa se reculeaga, dar organizeaza si manifestari culturale si stiintifice, dedicate mai ales personalitatii monahului Nicolae Steinhardt.
Constructia bisericii mari a inceput in urma cu cativa ani. Biserica veche, ridicata la inceputul secolului, a devenit neincapatoare pentru multimile dezlantuite de pelerini. Desi satenilor din Rohia le-a fost greu sa se desparta de vechea biserica, construita cu sacrificii de ei insisi sau de parinti, Staretia a hotarat sa ridice un edificiu nou, impozant, pe locul fostei biserici. Noua biserica are o arhitectura atipica pentru nordul Maramuresului si este un hibrid care aminteste mai degraba de manastirile din sudul tarii. Capela sapata in stanca, amplasata la subsolul bisericii, adaposteste iconostasul si obiectele de cult din biserica daramata. Turnul bisericii se inalta spre cer intr-o concurenta stransa cu dealul, probabil pentru ca rugaciunile sa parcurga mai lesne drumul spre ceruri.
Biserica din lemn ocupa insa pozitia dominanta in ansamblul manastiresc de la Rohia. Mirosul de lemn proaspat, dar si stilul maramuresean traditional desprind pelerinul cu totul din aceasta lume si ii ofera, pentru cateva clipe, accesul spre tapsanele verzi ale cerului.
Parintele Macarie, pazitorul de taina al tezaurului de carte al manastirii, isi ia un ragaz pentru a face un scurt tur al bibliotecii cu turistii curiosi. Parintele, cu gesturi grabite, explica pelerinilor cum a fost organizata aceasta biblioteca de monahul Nicolae Steinhardt, evreul convertit la ortodoxie. In succesiunea obsteasca, parintele a devenit urmasul lui Steinhardt si este constient de misiunea sa, pe care o poarta cu o mare responsabilitate si cinste. Camerele destinate bibliotecii sunt tapetate cu carti, asezate intr-o ordine desavarsita. In rafturile de la Rohia poate fi gasit practic orice volum, de la beletristica si filozofie la cele mai importante opere teologice.
STATUIA LUI PINTEA
tara Lapusului este binecunoscuta si pentru celebrul haiduc Pintea. Grigore Pintea, zis si Pintea Viteazu’, a trait in secolele XVI-XVIII si a "haiducit" in Muntii Maramuresului si in tara Lapusului. El a fost ofiter in armata austriaca, dar a abandonat cariera militara si a ales un trai solitar, de mercenar, fapt pentru care a ajuns rapid spaima nobililor din partea locului.
Pintea Haiducul a participat activ la actiunile militare ale momentului. A luptat de partea habsburgilor cu tatarii, iar mai apoi s-a alaturat, la inceputul secolului al XVIII, lui Francisc Rackozi al II-lea si rascoalei curutilor impotriva stapanirii habsburgice. Pintea ar fi fost ucis de un mercenar platit de habsburgi, cu un glont de arginte, dar el a ramas viu in memoria maramuresenilor.
Manastirea Rohia adaposteste un ansamblu statuar din lemn care il prezinta pe vestitul eroul popular, precum si scene din viata fabuloasa a acestuia.
Nicolae Steinhardt, monahul din Maramures
Dupa ce s-a convertit in timpul detentiei politice la ortodoxie, in 1980, carturarul Nicolae Steinhardt a ales sa devina calugar la Manastirea Rohia. Aici a trait foarte modest, intr-o chilie austera, unde s-a rugat si a scris. El a organizat si biblioteca manastirii, care in prezent numara peste 50.000 de volume.
Viata si convertirea lui Nicolae Steinhardt au stat permanent sub semnul sarbatorii Invierii Domnului, misterul central al credintei ortodoxe. Monahul de la Rohia a sarbatorit Invierea cu mare evlavie, atat in timpul detentiei, cat si in timpul sederii sale la Manastirea Rohia. Chilia austera in care a locuit Steinhardt aminteste de conditiile de detentie, la parterul Casei Poetului, pe care administratia manastirii a amenajat-o ca spatiu memorial.
