Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a oraşelor Turda şi Câmpia Turzii, unul dintre cele mai importante proiecte din domeniul mediului din ţară, a adus pentru prima dată în Transilvania soluţii inovative din punct de vedere tehnic.
Pentru a nu transforma circulaţia din Turda într-un iad, constructorii au ales să folosească o tehnologie americană folosită pentru prima dată în Regiunea de Nord-Vest. Este vorba despre un utilaj, pe care turdenii l-au botezat, mai în glumă, mai în serios, „robot”, care, cu ajutorul unui cap de forare, distruge vechile conducte din azbociment, dar în acelaşi timp trage pe sub pământ şi noile conducte, din polietilenă.
În locul şanţurilor lungi de zeci de kilometri, muncitorii fac câte două gropi, de intrare şi de ieşire, din 150 în 150 de metri, prin care trag pe sub pământ conductele prin care va curge apoi apa. În total, Compania de Apă Arieş reabilitează 30 de kilometri de canalizare şi 72 de kilometri de apă în cele două oraşe. În plus, reţeaua va fi şi extinsă, cu 10 kilometri de conducte de apă şi 54 de kilometri de canalizare.
Bani de la Uniunea Europeană
Proiectul de reabilitare a întregii reţele de alimentare cu apă, care mai cuprinde, pe lângă conducte, şi staţii de apă, de tratare şi de epurare, a fost semnat în anul 2009. Este vorba de primul proiect din ţară finanţat prin Planul Ooperaţional Sectorial Mediu, cu bani preponderent de la Uniunea Europeană. Finalizarea lucrărilor va avea loc, în etape, între luna octombrie a acestui an şi 2013.
Unul dintre cele mai importante elemente din proiect este staţia de epurare. „Practic, staţia de epurare este stâlpul întregului proiect. Ea reprezintă şi 25 la sută din valoarea proiectului, adică 19,5 milioane de euro, dintr-un total de 79,6 milioane de euro. Însă este şi foarte important din punct de vedere al mediului, deoarece asigură o calitate a apoi, atunci când se întoarce în circuitul natural, care respectă toate standardele europene”, a declarat Alexandru Sabău, directorul general al Companiei de Apă Arieş.
proiectul are cea mai mare rată de absorbţie – respectiv 40 la sută – dintre toate proiectele din domeniu care se desfăşoară în regiune. Proiectul a beneficiat de o finanţare de aproape 80 de milioane de euro, din care 80 la sută sunt asiguraţi de Uniunea Europeană.
