Renasterea turismului dobrogean

Senatorul Dorel Onaca si deputatul Stelian Dutu au efectuat in week-end-ul trecut o vizita in judet. Scopul actiunii a fost promovarea obiectivelor turistice. Cei doi parlamentari si-au declarat sustinerea pentru toate proiectele prin care se urmareste dezvoltarea judetului.

Mangalia nu mai are nevoie de prezentare: municipiu-port la Marea Neagra, centru turistic cu renume. In strategia pentru dezvoltarea turismului, conducerea administratiei locale a inclus mai multe proiecte: instalarea telegondolelor ar putea pune in valoare noile unitati de cazare ce ar putea fi construite intr-o noua zona de dezvoltare a localitatii situata peste drumul national ce strabate orasul. Primarul Zanfir Iorgus a anuntat in premiera aceasta initiativa la intalnirea cu ziaristii de la sfarsitul saptamanii trecute, actiune organizata de democratii de la Constanta. Mangalia poate fi gazda a 80.000 de turisti, activitate care reprezinta 35% din economia municipiului. Zanfir Iorgus a sustinut ca statiunea Mangalia are posibilitatea dezvoltarii turismului pe toate directiile: balnear, cultural, istoric si sportiv. Namolul din Lacul Mangalia, considerat la fel de bun ca cel de la Techirghiol, poate fi exploatat intr-o baza balneara moderna. Senatorul Dorel Onaca a dat asigurari ca parlamentarii democrati vor sprijini toate proiectele elaborate de edilii judetului Constanta, inclusiv pe cele de la Mangalia.

300 de vile noi la Costinesti

Nimeni nu se mai astepta ca sezonul 2006 sa fie unul bun pentru Costinesti. Si totusi… Dupa ploile de anul trecut, plaja a fost reamenajata, iar obeliscul si-a reluat locul aproape de faleza. Pentru aducere-aminte, pe un panou au fost lipite fotografii cu plaja asa cum era inainte de finalizarea lucrarilor de reabilitare. A fost nevoie de multa munca, de oameni si utilaje pentru ca lucrurile sa revina la normal. Ionel Manafu, directorul Directiei Apelor „Dobrogea-Litoral”, a povestit despre proiectul pus in practica pentru reabilitarea plajei. Primarul Traian Cristea este convins ca statiunea tineretului va avea din nou cautare, asa cum se intampla cu ani in urma, cand drumurile tuturor tinerilor duceau spre Costinesti. Statiunea este in plina expansiune. Spre sud, aproape de epava, se vor construi 300 de vile. Utilitatile exista, nu mai ramane decat sa vina constructorii si sa se apuce de lucru. Cladirile nu vor avea mai mult de trei etaje pentru ca trebuie sa se pastreze specificul locului.

Navodari „ataca” piata externa

Navodari se pregateste sa isi ocupe locul pe piata turistica. Ad-ministratia locala a declansat introducerea si extinderea retelelor de apa si canalizare din oras. Primarul Tudorel Calapod le-a explicat ziaristilor ca o localitate de rangul Navodariului nu poate intra in Europa fara apa si canalizare. Peste o mie de metri de conducte noi vor racorda casele si blocurile din Navodari la utilitati. Lucrarile la crearea retelei de alimentare cu gaz mentan au demarat la inceputul acestui an. Este vorba despre aproape 10 kilometri de retea la care se vor racorda peste 3000 de familii.
Dupa finalizarea acestor lucrari se va pune in aplicare programul de reabilitare a strazilor. „Nu ne putem permite sa cheltuim banii fara rost. Se vor pietrui sapte kilometri de drumuri”, a spus Tudorel Calapod. In ce priveste dezvoltarea turismului, administratia locala are in vedere un proiect pe care il va derula impreuna cu localitatea Cavarna din Bulgaria. In viitorul port turistic ar urma sa acosteze nave care sa aduca turisti din tara vecina. Administratia locala se pregateste, de asemenea, sa faca fata numarului mare de turisti ce vor veni sa petreaca vacanta la Navodari: mai multe locuri de parcare, parcuri, locuri de joaca pentru copii. Nu in ultimul, se preconizeaza construirea unei faleze pe malul canalului, loc de promenada, unde vor functiona terase, bistrouri si baruri pentru localnici si turisti.

Cetatea Istros

Zona de la Nord de Navodari ar trebui sa atraga turistii asa cum se intampla cu monumentele Atenei. Ghidul i-a purtat pe ziaristi pe cararile batatorite, de-a lungul timpului, de arheologii care au muncit aici pentru a dezgropa ruinele si de miile de turisti care au trecut prin cetate curiosi sa afle mai multe despre trecut. Au avut ce vedea: termele, cu sistemul de incalzire a apei, bazilicile, cartierul oficial si cel rezidential al orasului roman tarziu. „Orasul Istros si-a luat numele de la fluviul Istros. L-au intemeiat milezienii, pe vremea cand armata scitilor barbari a trecut in Asia urmarindu-i pe cimerieni care fugeau din Bosfor”, spune un autor din vremurile de demult. Cele mai vechi descoperiri ceramice dateaza din jurul anilor 630-620 a. Chr. Interesul arheologilor care s-au perindat pe la Histria a fost rasplatit cand, in incercarea de a masura adancimea fundatiilor uneia dintre bazilici, au descoperit ca sub cel mai vechi nivel de locuire se afla material ceramic. Aceasta ar putea insemna ca cetatea a fost ridicata pe un loc ce a reprezentat cu adevarat prima asezare greceasca de la Histria. Cel mai interesat de datele prezentate de ghid a fost reprezentantul Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti, Alexander Brown, care va promova turismul din judetul Constanta.

Maretia imperiului roman

„Tropaeum Traiani” se vede de departe… Regimul comunist a fost cel care a comandat restaurarea monumentului, lucrare ce s-a finalizat in 1977. Ghidul le va explica celor interesati ca structura de la suprafata este o reconstituire. Dincolo de fatada, departe de ochiul vizitatorului, sta ascunsa structura antica, macinata de miile de ani ce au trecut peste ea. Daca treci prin intunericul ce inconjoara pasarela ingusta ce duce spre terasa, vei avea la picioare un peisaj de vis, greu de descris in cuvinte: ruinele vechii cetati, localitatile imprastiate pe dealuri, cu turlele bisericilor ce stralucesc in lumina soarelui de toamna. Poate ca asemanarea cu zona subcarpatica nu este prea indrazneata… Ar fi necesare curajul si banii unor investitori care sa puna in valoare o zona la fel de frumoasa cum sunt multe altele din Romania.

Manastirea „Sfantul Andrei”

Parintele staret a iesit in intampinarea grupului. Multi dintre ziaristi, chiar si cei din Constanta, nu au mai trecut pana acum pragul manastirii. Toti s-au rugat in pestera apostolului lui Hristos care a crestinat aceasta parte a Europei, numita in timpuri stravechi Scitia Minor. Staretul manastirii, Achim Cosma, a vorbit de vremurile de restriste cand crestinii isi ascundeau credinta care le putea aduce moartea. Pestera a fost descoperita pe la 1920 de avocatul cu studii teologice Jean Dinu, ajutat de preotul locului. Razboiul i-a imprastiat pe calugari, iar pestera s-a transformat in ruina. In 1990, fostul arhiepiscop Lucian Tomitanul a reinviat viata monahala pe aceste meleaguri: in jurul pesterii s-au construit chilii, clopotnita, se toarna fundatia bisericii mari si se finalizeaza constructia paraclisului. Biserica mare este aproape gata. Mesteri priceputi au realizat pictura. Miroase inca a var si a vopseluri amestecate pentru zugravirea chipurilor sfinte.

Belgienii, indragostiti de Oltina

Belgienii au descoperit deja zona de la Oltina. Impatimiti ai vanatorii, stiu ca nu vor pleca cu traista goala si aleg zona nu numai pentru bogatia pasarilor, ci si pentru frumusetea ei. Si aici s-a intervenit pentru eliminarea efectelor inundatiilor. Un dig lung de patru kilometri sta acum intre Dunare si localitatea care pare sa isi fi regasit linistea. Un fost profesor de religie a abandonat catedra pentru agroturism. Este in legatura cu turistii amatori de vanatoare. Pare ciudat sa vezi printre casele din chirpici un complex de cladiri modern cum exista prin orase… Belgienii vor sa isi aduca si familiile pe malul Dunarii, dar vor sa nu le lispseasca nimic din confortul civilizatiei: spatii de cazare confortabile si piscina. Banii pentru extinderea afacerii vor veni de la Uniunea Europeana pe baza unui proiect. Pentru a atrage turistii in zona, este nevoie si de efortul administratei locale, care trebuie sa se ocupe de refacerea infrastructurii. Nu se poate face turism cu strazi pline de gropi si praf. Mai sunt necesare investitii in alimentarea cu apa si reteaua de canalizare. Putina lume stie ca la „Canaraua fetii” s-au descoperit vestigii antice de care ar puetea fi interesati turistii ce urmeaza sa ajunga in zona. Lucrurile trebuie sa se miste repede daca vrem ca judeteul Constanta sa devina atractiv pentru turistii din Europa care astfel ar avea destinatii noi de vacanta.

Fara culoare politica

Cei doi deputati de Constanta sunt constienti ca proiectele sunt cheia succesului. Primarii, indiferent de culoarea politica, trebuie sprijiniti in elaborarea proiectelor prin care ar putea accesa bani europeni dupa 1 ianuarie 2007. Judetul Constanta are ce le arata turistilor, numai ca trebuie ca cineva sa impulsioneze lucrurile in asa fel incat conducerile administratiilor locale sa realizeze ca stau pe o mina de aur ce trebuie exploatata. Nu numai zona litoralului sau cea de pe malul Dunarii sunt interesante. Cheiurile Dobrogei ar putea deveni un punct de atractie pentru cetatenii tarilor europene. Pe parcursul excursiei, nu doar o data ne-am gandit la greci, care scot bani din piatra seaca… Romania, Dobrogea, judetul Constanta trebuie sa le arate tuturor ca in Europa exista zone ce merita vazute, ca o vacanta pe malul Marii Negre sau pe cel al Dunarii poate fi la fel de reusita ca una petrecuta intr-una dintre statiunile din Elvetia sau de la Mediterana.