Năvodari riscă să devină o groapă de gunoi otrăvită, dacă aici se vor depozita zilnic 600 de tone de deşeuri, în urma investiţiei aprobate de fostul primar al localităţii.
Nici o zi nu a fost până acum mai importantă pentru Năvodari decât va fi cea de duminică, 23 mai, zi când se joacă soarta oraşului. Aşa spune primarul localităţii, care cheamă populaţia la referendum, împotriva unei investiţii italiene, care ar crea, potrivit oamenilor de afaceri, circa 150 de locuri de muncă. Edilul, Nicolae Matei, este vehement şi afirmă că, odată realizată această investiţie, se vor pierde o mie de locuri de muncă, din domeniul turismului. Mărul discordiei este o groapă de gunoi, care urmează să fie amplasată la marginea oraşului, dar la numai 500 de metri de case. Nu este orice fel de groapă de gunoi, spune primarul, ci una în care se vor deversa zilnic sute de tone de deşeuri toxice. „Se vrea a se face un munte de 95 de metri înălţime, pe o suprafaţă de 29 de hectare, unde să se depoziteze până la 600 de tone de deşeuri periculoase în fiecare zi. Ar fi o tragedie pentru oraşul Năvodari”, spune Matei. Asta, în condiţiile în care locuitorii din Năvodari plătesc, anual, un milion de euro pentru ca gunoiul menajer să fie transportat şi neutralizat în altă localitate. Avizul pentru această investiţie a fost dat de fostul primar Doru Calapod, care a ţinut dosarul pe masă aproape trei ani, dar l-a semnat pe final de mandat. Matei nu vrea acum să semneze autorizaţia de construcţie, chiar dacă instanţa îl obligă. „Mai bine îmi tai mâna decât să semnez acea autorizaţie de construcţie”, afirmă el.
Interese ascunse
Întrebat cine vrea să construiască groapa de gunoi, primarul devine şi mai vehement. „Ştiu că în spate se află un grup infracţional organizat, format din politicieni, avocaţi, judecători şi mafioţi în adevăratul sens al cuvântului. V-aş ruga să vă uitaţi la cine este acţionar majoritar la Ecological Center şi la Fertilchim (n.r. – firmele care se ocupă de investiţie). E vorba de Ernesto Sudati, care a fost condamnat la nu ştiu câţi ani de închisoare pentru fraude de 24 milioane de euro, fraude făcute în opt ţări europene şi o ţară din Africa de Nord”, spune el. Deşi membru important al PSD, acesta nu ezită să-şi acuze şefii pe linie politică: „Dosarul cu acest centru a fost înaintat tuturor parlamentarilor constănţeni. De data asta, şefii mei de la PSD şi parlamentarii PSD nu se mai ceartă cu PDL-iştii, ci, îmi pare rău să constat, au băgat capul în nisip ca struţul. De asemenea, cu amărăciune constat că cei care au zeci de milioane de euro avere mai au nevoie şi de afacerea aceasta, cu preţul distrugerii oraşului Năvodari. Să le fie ruşine!”.
Rezultat sub semnul întrebării
Deşi este convins că demersul său este just şi că va avea câştig de cauză, lupta primarului se anunţă grea. Pe listele electorale din Năvodari sunt înscrise circa 33.000 de persoane, dar dintre ele 9.000 sunt plecate în străinătate. Referendumul nu este însă validat decât cu 50% plus 1 din numărul total de alegători, ceea ce înseamnă că din cei 24.000 rămaşi acasă, trebuie să voteze circa 70%. Greu, dar nu imposibil, spune primarul, care are şi câteva atuuri: o organizare foarte bună, dorinţa locuitorilor de a trăi într-un oraş curat, dar chiar şi dorinţa lor ca terenurile şi casele pe care le deţin să nu se devalorizeze, aşa cum se va întâmpla dacă se va construi groapa toxică.
Italienii, trimişi la ei acasă
„Îi îndemn pe năvodăreni să vină în număr cât mai mare la referendum, să spună „nu” centrului de deşeuri periculoase la Năvodari. Vor vota pentru viitorul copiilor lor şi pentru viitorul oraşului lor. Nu cred că sunt pregătiţi să părăsească Năvodariul. România are puţin litoral şi ne batem joc şi de el. Dacă ar fi o investiţie aşa de bună, de ce nu o fac italienii la ei acasă? O firmă a vrut să facă fabrică de uleiuri minerale. Italienii au refuzat, au vrut fabrică de otrăvuri”. Nicolae Matei, primar Năvodari.
Referendum cu valoare de lege
Referendumul de duminică poate schimba soarta investiţiei. Matei spune că, potrivit Legii 3/2000, rezultatele referendumului vor fi înaintate de prefect spre validare Guvernului României, iar hotărîrea de guvern este mai presus de o hotărâre judecătorească. „Năvodărenii vor conştientiza că oraşul lor se află la răscruce de drumuri, între a merge înainte, spre dezvoltare, aşa cum se întâmplă acum, sau la a redeveni un sat pescăresc, pentru că asta va ajunge dacă italienii vor edifica acest centru de deşeuri industriale periculoase”, spune el.
