» Un proiect initiat de fostul ministru al Culturii Ion Caramitru, privind folosirea patrimoniului cultural al orasului Sulina pentru dezvoltarea turistica, este boicotat de autoritati.
» Un studiu realizat cu fonduri UE arata ca patrimoniul imobiliar al fostului "porto franco" Sulina poate fi reabilitat rapid si introdus in circuitul turistic, dand astfel o sansa de dezvoltare orasului.
In 2000, la initiativa lui Ion Caramitru, ministrul de atunci al Culturii, orasului Sulina i s-a acordat, printr-o ordonanta de urgenta, statutul de "zona de interes national". Ion Caramitru, initiatorul acestei legi, a spus ca "acest oras care a cunoscut o dezvoltare fulminanta in numai cateva decenii datorita statutului sau de porto franco, s-a ruinat in timpul regimului comunist, iar acum riscam sa pierdem definitiv patrimoniul cultural pe care-l mai are, dar si o oportunitate facila de dezvoltare turistica". Ideea fostului minsitru Caramitru a fost salutata de istorici care considera ca mai exista sanse ca Sulina sa renasca din propria cenusa. Sulina s-a dezvoltat masiv dupa infiintare Comisiei Europene a Dunarii (CED), conform hotararii Congresului de Pace de la Paris din 1856, care avea misiunea sa asigure libera navigatie pe Dunarea pentru toate statele. Inginerul englez Charles A. Hartley a primit de la CED misiunea sa amenajeze gurile Dunarii pentru a facilita accesul vapoarelor maritime pe fluviu. Proiectul lui Hartley a inceput sa se materializeze in 1857, an care poate fi considerat cel al nasterii portului-oras descris cu mult har de fostul capitan sef de port Eugen Botez in romanul sau "Europolis" semnat cu pseudonimul Jean Bart. Cert este ca in cativa ani de la deschiderea navigatiei pentru vapoarele maritime pe noul canal maritim, Sulina a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Documentele de arhiva atesta ca la Sulina isi aveau birourile cele mai mari opt companii de navigatie maritima ale lumii, opt tari eurpene au detinut pana in 1939 consulate in Sulina, iar prin acest port Anglia derula, anual, exporturi de aproape 4 milioane de lire sterline. Mai trebuie spus ca orasul Sulina s-a numarat printre primele localitati din Romania care au detinut instalatii de alimentare cu apa potabila (uzina de pompare a apei fiind construita cu fonduri alocate de regina Danemarcei), retele de iluminat, de telegraf si telefonice. Sulina avea atunci 30.000 de locuitori, iar populatia era formata din 14 nationalitati, nici una din acestea nu a detinut in acele vremuri majoritatea. Orasul avea un teatru cu 300 de locuri si cateva hoteluri, cel al familiei Camberis era cel mai luxos.
Caramitru spune ca legea pe care a initiat-o a avut ca menire salvarea acestui patrimoniu de la dezastru, obligand autoritatile sa adopte o serie de actiuni concrete. Conform acestei legi, Ministerul Culturii si Primaria Sulina aveau obligatia sa inventarieze toate cladirile care au existat in perioada in care la Sulina a functionat Comisia Europeana a Dunarii, iar pe acelea pe care specialistii le considera valoroase sa le includa in patrimoniul cultural national. Trebuie spus ca acest inventar a fost realizat cu bani europeni. Studiul finantat de PHARE a relevat ca "Sulina mai detine 41 de imobile cu certa valoare istorica si culturala care, dupa reabilitare, pot contribui la dezvoltarea turistica a orasului". Acest studiu a fost realizat in 2001, dar in afara extinderii listei cladirilor de patrimoniul din oras de la 10 la 41, aproape nimic din recomandarile specialistilor nu s-a realizat. Inainte de a fi finalizat respectivul studiu, Ministerul Culturii a transferat in patrimoniul sau "Farul genovez" din Sulina (cea mai veche cladire a orasului) si a alocat bani pentru reabilitarea lui. Farul genovez a fost refacut, conform planurilor gasite in arhive si functioneaza, de aprope un deceniu, ca muzeul al Comisiei Europene a Dunarii.
Mirela Dida, arhitectul sef al judetului Tulcea si membra a echipei de experti care a elaborat planul de reabilitare urbanistica a patrimoniului cultural al orasului Sulina a declarat ca "a existat un entuzism urias insuflat de ministrul Caramitru privind salvarea patrimoniului cultural al acestui oras care s-a confundat total cu portul, o localitate multietnica si multiculturala fara egal in tara noastra si nu numai". Afland de acest proiect, un englez a dat un exemplu uluitor autoritatilor romane. Robin Beker, director pentru Europa al Consiliului Britanic, dupa ce s-a consultat cu Ion Caramitru si cu fostul primar al Sulinei, Victor Andrei, a cumparat unul din cele 41 de imobile cu valoare de patrimoniu din Sulina.Este vorba de "Casa Graciov" pe care a intentionat sa o renoveze si sa o transforme in casa de vacanta a familiei sale. Arhitectii tulceni si specialistii in reabilitarea patrimoiului imobiliar au realizat un proiect pentru refacerea casei darapanate cumparata de englez. Beker a angajat o firma de constructii pentru a reface imobilul, dar proiectul a esuat din cauza contructorilor.
Autoritati
» Boicot
Primarul Aurel Dimitriu sustine ca "proiectului lui Caramitru s-a dovedit a fi neviabil pentru ca foarte putine persoane care au cumparat cladirile de patrimoniu au investit in refacerea lor pentru a deveni baze turistice. Din acest motiv, orasul nu are locuri de cazare suficiente. Vara, cand populatia orasului se dubleaza cu turistii veniti in vacanta, avem mari dificultati sa-i cazam. Pentru a iesi din acest impas trebuie sa investim masiv in hoteluri, case de vacanta, pensiuni turistice. Am realizat un proiect de acest fel care este amplasat pe malul Marii Negre, dar investitia a fost blocata de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii care invoca distrugerea biodiversitatii despre care se spun ca ar fi protejata". Romulus stiuca, directorul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, il contrazice pe primarul Sulinei afirmand ca "primaria nu da doi bani pe patrimoniul imobiliar inestimabil pe care il mai are acest oras si incearca sa mute orasul pe plaja". si Consiliul Judetean Tulcea, care a sustinut initial proiectul lui Caramitru, pare sa-si fi schimbat prioritatile de investitii la Sulina. Victor Tarhon, presedintele CJ Tulcea, a declarat ca va investi 5 milioane de euro pentru dotari turistice pe plaja Sulina, care are statut de arie ecologica protejata.
