În opinia lui Laszlo Tokes, atât Moldova, cât şi Transilvania au de suferit de pe urma politicilor decise la Bucureşti
La doar câteva zile după aniversarea celor 94 de ani scurşi de la Marea Unire a Transilvaniei cu România, din 1918, şi cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare din 9 decembrie, europarlamentarul maghiar Laszlo Tokes agită din nou spiritele. El a dat de înţeles electorilor din Transilvania că au de ales între două opţiuni: federalizare sau colonizare.
Înapoi în secolul XIX
În ultima săptămână de campanie electorală, Laszlo Tokes a lansat un nou atac la adresa noţiunii de stat naţional unitar. „Este evident că România nu este un stat naţional unitar, câtă vreme aici nu trăiesc doar români”, a spus Laszlo Tokes. El a insistat pe faptul că acest concept ar fi reprezentativ pentru secolul XIX, care ar fi perimat. Întrebat, însă, dacă nu cumva este perimat şi conceptul de autodeterminare naţională, în baza căruia Laszlo Tokes cere autonomia Ţinutului Secuiesc şi federalizarea României, europarlamentarul maghiar a schimbat foaia.
Laszlo Tokes a calificat noţiunea de stat naţional unitar drept „jignitoare şi exclusivistă”. În schimb, în opinia sa, ideea de autodeterminare ar fi fost un „principiu internaţional democratic”. Laszlo Tokes a spus că, în baza ideii de autodeterminare, pentru care pledează acum şi secuii, românii ar fi votat în anul 1918, Unirea Transilvaniei cu România. Însă el a spus că maghiarii ardeleni nu au fost întrebaţi dacă doresc să se unească cu România sau nu. Însă, europarlamentarul maghiar a uitat să menţioneze faptul că maghiarii din Budapesta au refuzat, în tot secolul al XIX-lea, principiul autodeterminării. Istoricii clujeni au demonstrat, în repetate rânduri, că autonomia secuilor nu a fost anulată de politicienii români, ci de cei maghiari, după Ausleigh, adică după transformarea Imperiului Austriac în Imperiul Austro-Ungar, când principatul autonom al Transilvaniei a fost anexat de Ungaria fără ca românii ardeleni ori saşii ardeleni să fi fost consultaţi.
Colonizaţi de Bucureşti
Laszlo Tokes a mai declarat la Târgu-Mureş faptul că românii ardeleni ar fi fost trădaţi de „politicul din Bucureşti”. El a menţionat desfiinţarea Consiliului Dirigent, care guverna Transilvania, la finalul primului război mondial. Acest Consiliu Dirigent funcţiona ca un guvern românesc al Transilvaniei, avea sediul la Cluj şi era condus de Iuliu Maniu. Europarlamentarul maghiar a declarat că liderii politici ai românilor ardeleni, care au pus la cale Marea Unire, ar fi fost marginalizaţi de Bucureşteni. Însă datele istorice îl contrazic din nou pe Laszlo Tokes, în condiţiile în care unii dintre ei, precum Iuliu Maniu, Octavian Goga, Alexandru Vaida – Voevod, dar şi Petru Groza, au ajuns prim-miniştri ai României, în diferite contexte istorice, iar alţii, precum Iuliu Haţieganu ori Alexandru Borza s-au bucurat de mari onoruri publice în perioada interbelică. Însă Laszlo Tokes a declarat că Bucureştiul ar fi tratat Transilvania şi Moldova ca pe un soi de colonie. În opinia europarlamentarului maghiar, antidotul la această situaţie ar fi federalizarea României.
Federalizare asimetrică
Partidul lui Laszlo Tokes, PPMT, propune o federalizare, care ar presupune existenţa a trei subiecte de drept federal: Transilvania, Moldova şi Valahia. Însă şi în interiorul acestora ar urma să existe un soi de federalizare la scară mai mică. Transilvania, de exemplu, ar urma să fie compusă dintr-un mozaic de provincii, cum ar fi Banatul, Crişana, Maramureşul, Ţinutul Secuiesc şi Transilvania de Mijloc.
