Cadre didactice de la Facultatea de Geografie si Geologie a Universitatii „Cuza” lucreaza intr-un proiect ce urmareste evaluarea potentialului gazeifer al formatiunilor de sisturi bituminoase. In proiect sint implicate 3 universitati si un institut de cercetare. La final se doreste crearea unei baze de date care sa serveasca la licitatii pentru stabilirea valorii concesiunilor. Cu ocazia vizitei presedintelui in SUA s-a pus in discutie si oferirea de expertiza de catre firmele americane in domeniul exploatarii gazului de sist.
In contextul epuizarii resurselor conventionale de hidrocarburi, marile economii europene si de peste Ocean cauta resurse alternative pe care sa le foloseasca drept combustibili. Cu potential semnificativ au fost identificate sisturile bituminoase, dar si alte categorii de roci argiloase. Una dintre temele discutate in timpul vizitei de lucru a presedintelui Basescu la Washington a fost si posibilitatea implicarii Statelor Unite in oferirea de expertiza pentru proiecte comune in domeniul exploatarii gazului de sist.
La nivel national, a fost demarat deja un proiect prin care se urmareste evaluarea potentialului gazeifer al sisturilor argiloase (n.r.- stiintific sint cunoscute sub denumirea de roci argiloase) din mai multe regiuni ale tarii. Iasul participa la acest proiect prin intermediul a sase cadre didactice care activeaza in cadrul Departamentului de Geologie al Universitatii „Al.I. Cuza”.
„Este vorba despre un studiu geologic de evaluare regionala prin care urmarim punerea in evidenta a continutului de substante organice din rocile sedimentare de interes si posibilitatea de generare a hidrocarburilor. Proiectul este executat de un consortiu”, a explicat prof.univ.dr. Mihai Branzila, coordonator al echipei de specialisti de la Iasi.
„Geologul este un perdant”
Consortiul implicat in derularea proiectului este format din Universitatea Bucuresti (coordonatorul principal, n.r.), Universitatea „Al.I. Cuza”, Universitatea Babes – Bolyai din Cluj si Institutul National de Geologie si Geoecologie Marina din Bucuresti.
Finantarea pentru cea dintii etapa aprobata, care se va incheia in luna noiembrie, este asigurata de Ministerul Economiei. „Suma este confidentiala, nu as putea sa v-o dau, dar va pot spune ca e foarte mica. Pentru acest an sint alocate citeva sute de mii de lei, banii fiind pentru materiale, analize, deplasari si salarizare”, a precizat profesorul Branzila.
Fiecare din cei 25 de specialisti implicati in proiect va primi pentru lunile in care lucreaza la realizarea studiului (iulie-noiembrie) cite 5.000 de lei. „Noi, ca geologi, cautam substanta, resursa in sine. Identificam anumite zone unde apar la suprafata rocile de interes si recoltam esantioane pentru probe. Geologul este un perdant in afacerea asta, fiindca etapele urmatoare sint cele care aduc venituri”, a explicat profesorul Branzila.
Baza pentru licitatii
Pina in acest moment, echipa de geologi a strins pentru probe esantioane de sisturi bituminoase de pe Valea Trotusului, Valea Bistritei si de pe Valea Prutului. „Urmeaza Valea Moldovei. De asemenea, va fi investigata, pe asa-numite unitati structurale, partea de Vest a bazinului Marii Negre de catre specialistii GeoEcomar (institutul mentionat ca partener, n.r.)”, a precizat profesorul Mihai Branzila.
Pe regiuni, resursele vor fi cautate in Moldova, Muntenia, Oltenia si Transilvania. In Moldova, se gasesc sisturi cu potential gazeifer in zona Iasului, incepind de la 500-600 de metri adincime, a Radautiului, incepind de la aproximativ 1.200-1.400 de metri sau a Birladului, incepind de la peste 1.500 de metri adincime. La Birlad, firma Chevron are deja concesionat un perimetru in vederea prospectarii si eventual a exploatarii zacamintului.
Probele recoltate vor fi analizate in fiecare din cele patru institutii partenere in proiect. „La Iasi se vor face analize de laborator specifice privind compozitia mineralogica, apoi pentru determinarea continutului de substanta organica si de carbon organic total”, a explicat profesorul Branzila.
Studiul urmareste ca finalitate crearea unei baze de date care sa ofere informatiile in functie de care sa se faca licitatiile in vederea concesionarii spre exploatare a perimetrelor cu astfel de resurse.
O rezerva pentru 40-50 de ani
Sisturile bituminoase (n.r. – roci argiloase cu continut de bitumine) din tara, daca ar fi exploatate corespunzator, ar putea oferi o rezerva importanta de substante combustibile. „Daca s-ar pune in valoare potentialul estimat, ar creste rezerva de substante combustibile undeva la 40% fata de cea actuala. Aceasta ar ajunge pentru aproximativ 50-60 de ani”, a apreciat profesorul Mihai Branzila.
Geologii ieseni au fost solicitati in proiect deoarece pot oferi expertiza necesara. „Am lucrat tot cu scopul de a identifica structuri geologice de interes pentru hidrocarburi, mai precis pentru gaze, cu RomGaz Medias, dar si cu firme straine care au concesionat o serie de perimetre de interes economic din zona Moldovei: Regal Petroleum si Falkon Oil&Gas SRL”, a precizat profesorul Branzila.
Potentialul Romaniei in a oferi resurse alternative de hidrocarburi nu este de neglijat. ExxonMobil, cea ai mare corporatie petroliera a lumii, si Petrom au incheiat in 2008 o intelegere referitoare la explorarea in comun a potentialului de hidrocarburi a zonei de mare adincime din perimetrul Neptun, Marea Neagra.
Potrivit „Ziarului Financiar”, costurile pornind de la faza de explorare pina la cea de productie ar putea fi cuprinse intre 3 si 10 miliarde de dolari. Cele doua firme au luat recent decizia de a fora prima sonda de explorare la mare adincime din Marea Neagra.
