Procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara au finalizat, ieri, urmarirea penala impotriva fostei conduceri a cunoscutei fabrici de pantofi marca Guban. Aceasta, dupa ce un control la sange al finantelor locale a scos la lumina un sir incredibil de abuzuri si ilegalitati, ce aproape ca au aruncat in faliment prestigioasa odinioara societate din Banat.
Scandalul care mocnea in unitate a izbucnit la putina vreme de la incheierea privatizarii firmei „Guban”. A fost creat un adevarat comando condus de fostul lider de sindicat, care a instaurat propria lege in societate. Dincolo de ilegalitatile flagrante comise atat in procesul de preluare a „puterii” in cadrul fabricii, cat si in cazul instrainarii unor active ale firmei, un grup de interese din cadrul „Guban” a reusit sa inregistreze o „performanta” unica in peisajul economic romanesc post-decembrist: „nationalizarea” actiunilor in interes personal. Cel putin asa reiese din rechizitoriul procurorilor.
Privatizare MEBO
Societatea „Guban”, transformata ulterior in „GP Company” SA, este una dintre cele mai prestigioase marci romanesti din domeniul productiei de incaltaminte si marochinarie pentru femei, fiind cunoscuta atat pe plan national, cat si in lume. Cu toate acestea, activitatea firmei s-a diversificat mult in ultimii ani, astfel ca, pe langa productia consacrata de incaltaminte, au fost infiintate sectii de produs corpuri de iluminat, accesorii metalice, inlocuitori de piele si folii PVC.
Aceasta din urma sectie a fost coordonata din 1990 pana in 1999 de Victor Flusiu. Dupa reorganizare, in 1991, in fruntea „Guban” SA s-a aflat Gheorghe Petru. Dupa aparitia legilor 55/95 si 74/94 privind privatizarea firmelor de stat, conducerea de atunci a SC „Guban” SA a luat decizia de a privatiza unitatea, alegandu-se in acest scop cunoscuta metoda MEBO. Astfel, in 2 august 1995 a fost incheiat contractul de vanzare-cumarare de actiuni de la FPS, dupa ce in mai acelasi an salariatii au parafat intelegerea cu FPP.
Actiunea s-a incheiat cu succes, insa „armonia” nu a tinut multa vreme. Primele discutii care au destabilizat atmosfera din unitate au vizat inegalitatea dintre actiunile detinute de salariati, in conditiile in care din cei 1.047 de actionari, doar un numar restrans a investit mai serios. Abia cand au realizat ca afacerea este extrem de profitabila, unii dintre angajati au inceput sa faca valuri.
Actiuni confiscate abuziv
Una dintre figurile cele mai proeminente in scandalul declansat a fost Vasile Paius, lider de sindicat pe atunci. Procurorii sustin ca, profitand de calitatea sa, acesta a preluat abuziv fraiele fabricii, dupa care a inceput un adevarat tur de forta al ilegalitatilor. Desi nu avea calitatea oficiala, in 30 mai 1995 acesta a convocat Adunarea Generala a Asociatilor PAS, in cadrul careia a reusit schimbarea vechii conduceri, in frunte cu Gheorghe Petru.
Mai mult, a fost decisa, complet ilegal, redistribuirea actiunilor, astfel incat actionarilor le-au fost practic luate impotriva vointei lor mare parte a actiunilor cumparate legal. S-a intocmit o lista cu actionarii, insa aceasta nu a fost remisa – asa cum prevedea legea Ð forurilor competente.
Impotriva acestui abuz a fost inaintata o actiune in instanta, dar in ciuda sentintei favorabile primite de contestatari, hotararea a fost ignorata. In martie 1998, Vasile Paius, sustinut de grupul de presiune creat in jurul sau, a ajuns presedinte al Asociatiei PAS „Guban”, iar Flusiu a fost „uns” director general. In loc sa dea curs sentintei si sa-i despagubeasca pe actinari, noua conducere a dat, insa, ordin sa le fie interzis acestora accesul in unitate.
Imputernicire falsa
In incercarea de intra intr-o oarecare legalitate, in 18 decembrie 1999 a fost convocata o noua sedinta AGA. Lipsa cvorumului a facut, insa, ca intrunirea sa fie amanata cu o zi, ocazie cu care Paius a solicitat nici mai mult nici mai putin decat sa voteze el in numele tuturor actionarilor PAS. Comisia de cenzori a ramas perplexa, impotrivindu-se solicitarii. Cu toate acestea, „scrutinul” s-a produs totusi, asa incat, cu ajutorul voturilor lui Paius, Flusiu a devenit director general si presedinte al Consiliului de Administratie cu „acte in regula”.
Practic, din acel moment toate actele emise de noua conducere au fost lovite de nulitate, sustin procurorii, iar societatea a intrat intr-un declin aproape imposibil de oprit. Potrivit anchetatorilor, pentru a putea vota in numele celorlalti salariati, Paius s-ar fi folosit de o imputernicire falsa. Oamenii legii sustin ca si daca ar fi existat un atare act semnat de angajati acest lucru contravenea oricum legislatiei.
Control cerut de anagajatii fabricii
Toate acestea nu sunt decat o mica parte din noianul de abuzuri descoperite de anchetatori la fosta „Guban”. Exasperati de dezastrul din societate, mai multi salariati au decis sa puna capat „dinastiei” Paius-Flesiu. Dupa inlaturarea celor doi de la conducerea unitatii, oamenii au solicitat organelor in drept sa faca lumina in „paienjenisul” de ilegalitati de la „Guban”. Ca urmare, la 30 aprilie 2004 o echipa a DGFP a demarat un amplu control.
Neregulile descoperite au facut ulterior obiectul unei anchete penale, urmand ca zilele viitoare trei dintre fosii angajati Ð Victor Flusiu, Vasile Paius si Antonia Mihoc Ð sa compara in fata instantei de judecata pentru abuz in serviciu, delapidare, falsuri si folosirea cu rea credinta a creditului si bunurilor societatii.
