Un magistrat timisean este suspectat de savarsirea unor falsuri, dupa ce ar fi strecurat cu buna stiinta o serie de „erori” in minuta unei sentinte pronuntate impotriva unor indivizi acuzati de acte de mare violenta. Surse judiciare sustin ca scopul acestor „manevre” juridice ilegale ar fi fost eliberarea din arest, pe motiv de viciu de procedura, a unor indivizi temuti in zona Sannicolau Mare, judetul Timis, implicati de-a lungul timpului intr-o serie de scandaluri monstruoase.Este vorba chiar despre presedintele Judecatoriei Sannicolau Mare, Dorina Liliana Brad, impotriva careia exista plangeri cu privire la modul de exercitare a profesiei de magistrat. Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara, Petru Dungan, a confirmat ca, in prezent, la nivelul institutiei pe care o conduce exista o ancheta in derulare, care o vizeaza atat pe sefa instantei din Sannicolau Mare, cat si pe o colega de-a acesteia, tot magistrat.
Minuta sentintei Ð trei exemplare cu date diferite
Intreaga poveste are ca punct de plecare o sentinta penala (nr. 410), pronuntata in 4 noiembrie 2005, de catre presedinta Judecatoriei Sannicolau Mare, Dorina Liliana Brad. Prin amintita hotarare, inculpatii Constantin Micu (recidivist) si Ioan Blaj au fost condamnati la opt, respectiv trei ani de inchisoare, pentru infractiuni precum ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, loviri sau alte violente, viol, lipsire de libertate in mod ilegal sau complicitate la unele dintre acestea.
La putina vreme dupa pronuntarea verdictului, procurorii au descoperit o serie de erori flagrante in sentinta. Mai mult, copia minutei remise Penitenciarului cu Regim de Maxima Siguranta Timisoara, unde se aflau inculpatii, continea alte date atat fata de minuta sentintei comunicata procurorilor, cat si fata de cea aflata la dosarul cauzei.
„Nu este vorba despre greseli minore, de redactare, ci de erori flagrante, care nu puteau fi facute decat deliberat. Mai mult decat atat, minutele sentintelor, ca si sentintele in sine, sunt redactate pe calculator, dupa care sunt listate, semnate si comunicate partilor. In aceste conditii, este greu de inteles cum de apar trei minute cu continut diferit, din moment ce se presupune ca textul a fost redactat o singura data”, a mai declarat una dintre sursele judiciare.
In plus, copia remisa penitenciarului contine urme vizibile de stergere, din continutul documentului fiind efectiv scos (taiat cu pasta alba) un rand intreg. Ca urmare, procurorii au atacat sentinta cu apel, iar rezultatul, date fiind neconcordatele flagrante constatate, a fost unul previzibil: cauza a fost trimisa spre rejudecare inapoi la Sannicolau Mare.
„Erorile” descoperite au ajuns ulterior in atentia Parchetului Curtii de Apel Timisoara, dupa ce si Tribunalul (instanta de apel in acest caz) a sesizat ilegalitatile procedurale.
„Erori de judecata deliberate”
Lucrurile nu se opresc aici. Desi judecatoarea in discutie a pronuntat sentinta in cauza in 4 noiembrie 2005, trei saptamani mai tarziu acelasi magistrat a incercat o noua „stratagema”. In 24 noiembrie 2005, Dorina Brad s-a „sesizat din oficiu” si a redactat o incheiere de indreptare a erorii materiale strecurate in dispozitivul sentintei. Conform acestui document, instanta a dispus „radierea din dispozitiv a aliniatului 15 privind incetarea procesului penal fata de inculpatul Micu Constantin pentru art. 180 al. 2 Cod Penal (loviri sau alte violente Ð n.r.) privind pe partea vatamata S. I., radierea de la al. 18 a obligarii partii vatamate la cheluieli de judiciare statului, iar aliniatul 14 va avea urmatorul continut: in baza art. 11 pct. 2 lit. b, raportata la art. 10 lit. h Cod de Procedura Penala, dispune incetarea procesului penal impotriva inculpatului Micu Constantin pentru infractiunile prev. de art. 180, 193 Cod Penal (loviri si alte violente si amenintare Ð n.r.) fata de partea vatamata C. M.”.
Acest demers nu a fost decat „praf in ochii” justitiabililor, in conditiile in care orice absolvent de drept stie ca indreptarea erorii materiale se poate face doar in anumite situatii, cum ar fi, de pilda, redactarea gresita a unui nume si nicidecum schimband, de fapt, solutia. De altfel, Tribunalul Timis, prin decizia din 30 ianuarie 2006, a observat: „inlaturarea unor aplicatii din minuta sau adaugarea unor alte solutii in aceeasi minuta, dupa pronuntarea acesteia in sedinta publica, are ca efect nulitatea absoluta a intregii hotarari a instantei”.
Mai mult, judecatorii Tribunalului au apreciat, negru pe alb, ca, de fapt, „acestea sunt erori de judecata deliberate”. Mai precis, este vorba despre pronuntarea a doua solutii contrare, una de condamnare, iar alta de incetare a procesului penal cu privire la acelasi inculpat si aceeasi parte vatamata.
