Povestea oamenilor care au aşteptat să-şi transplanteze un organ

„Un simplu DA face separarea dintre moarte şi viaţă”, a spus, sâmbătă, la Constanţa, reprezentantul Asociaţiei Transplantaţilor din România (ATR), Gheorghe Tache. Alături de el, 14 voluntari, beneficiari ai unor operaţii de transplant renal, cei care cunosc cel mai bine ce înseamnă să fii salvat, s-au alăturat campaniei „Spune DA! Susţine donarea de organe”. Poveştile oamenilor care ţin să spună  tuturor că s-au născut pentru a doua oară sunt emoţionante. Cu toate că au trecut prin suferinţe cumplite, toţi aceşti semeni au reuşit să rămână optimişti, iar acest lucru i-a ajutat.

I-a dat viaţă din nou

Alexandrina, din judeţul Călăraşi, are acum 43 de ani. „La vârsta de 32 de ani am făcut tensiune de 24 cu 14 şi am fost diagnosticată cu cardiopatie ischemică. De fapt, eu aveam insuficienţă renală în stadiul 2. Am mers la un medic nefrolog la îndrumarea altor medici şi acolo s-a constatat că într-adevăr insuficienţa renală există. Am încercat prin anumite tratamente să ţin cât mai mult în funcţie rinichii care erau degradaţi. Nu am putut decât cinci ani. La 37 de ani a trebuit să aleg între dializă şi transplant. A fost destul de greu pentru că în urmă cu doi ani tatăl meu a murit tot de insuficienţă renală. Nu o aveam decât pe mama. Atunci mama s-a oferit să mă nască a doua oară şi îi mulţumesc din suflet pentru acest lucru. Acum au trecut şase ani de la transplant şi sunt fericită. Pot să am grijă de un nepoţel pe care îl cresc ca pe copilul meu”, ne-a spus înlăcrimată femeia.

Mirela Popa a trecut prin două operaţii de transplant

Soţii Popa, din Costineşti, căsătoriţi de 30 de ani, au trecut şi ei prin momente dramatice, însă au învins boala. Brăduţ Popa a salvat viaţa soţiei sale oferindu-i un rinichi.

„Soţul mi-a dat un rinichi acum nouă ani. Am o boală hepato-renală moştenită de la mama mea. Am făcut un transplant renal în urmă cu nouă ani. A fost bine după operaţie însă după o perioadă a început şi ficatul să îmi facă probleme. Am avut norocul să fac şi un al doilea transplant datorită donării de organe din partea unor oameni deosebiţi. Cu soţul meu am fost compatibilă peste 50%. Se pare că dragostea contează foarte mult şi compatibilitatea creşte”, a povestit Mirela Popa.

„E cumplit să stai alături de un om care suferă zi de zi, iar în gând să spui că va veni o zi în care va scăpa de această suferinţă. Am trăit în permanenţă cu speranţa că soţia mea se va face bine. Ne-am bucurat enorm când am aflat de compatibilitatea de peste 50%”, a completat Brăduţ Popa.

În sala „Remus Opreanu” a Prefecturii din Constanţa, locul de desfăşurare a evenimentului, s-a aflat şi Ovidiu Leon Pânzaru, de 27 de ani, din Constanţa, care se va opera anul viitor, în august, la Bucureşti. Tânărul de abia aşteaptă operaţia care îi va reda şansa la o nouă viaţă. „Rinichii mei sunt praf. Sufăr de această afecţiune din naştere, dar nu am ştiut, fiind născut şi prematur. Voi primi un rinichi de la mătuşa mea. Am puţine emoţii. Nu mi-e frică. Am suferit mai multe intervenţii chirugicale, şi pe creier”, a mărturisit Ovidiu. 

Consimţământul pentru donare, gratuit la notar

Într-adevăr, compatibilitatea donatorului cu pacientul trebuie să fie realizată într-un procent de peste 50% în urma analizelor. Unii aşteaptă doar o săptămână, alţii ani în şir până a primi vestea cea bună, şi anume că este compatibil cu cineva care şi-a dat consimţământul să ajute. Apoi, atât donatorul cât şi bolnavul nu trebuie să aibă probleme de sănătate, cum ar fi infecţiile. O veste bună anunţată de Gheorghe Tache a fost aceea că un ordin recent al ministrului Sănătăţii prevede că orice persoană care doreşte să doneze printr-un act notarial nu mai trebuie să plătească nimic pentru întocmirea acestuia,  iar actul ajunge la un centru operativ din cadrul Ministerului Sănătăţi, funcţional 24 din 24 de ore. Aşadar, nu mai este nevoie de a se lua consimţământul în scris de la familie sau de la rudele apropiate ale donatorului.

„E o măsură pe care noi am iniţiat-o pentru că era un proces greoi  pentru oameni de a sta la coadă şi a plăti la notar acel act. Era o sarcină în plus şi nu făcea decât să-l îndepărteze de dorinţa lui optimă de a fi în sprijinul celor care au nevoie de aşa ceva”, a mai spus Tache.

Potrivit ultimelor statistici, din ce în ce mai multe persoane au fost interesate să doneze organe vitale. „În primul semestru din acest an a crescut pentru prima dată în România numărul donatorilor aflaţi în moarte cerebrală. Noi, cei care am beneficiat de o operaţie de transplant, cunoaştem cel mai bine care sunt beneficiile şi vrem să impulsionăm pe cât posibil ca această activitate să fie dezvoltată continuu”, susţine Gheorghe Tache.

Cerere pentru a-şi dona…ochii

Prezent la evenimentul intitulat „Actul donării, transplantul şi starea post transplant” , prof.dr. Vasile Sîrbu, cel care la Constanţa realizează cu succes operaţii de transplant, a povestit auditoriului o întâmplare mai puţin obişnuită.

„Un profesor de română din Constanţa, îndrăgostit de Eminescu, a venit la mine şi mi-a făcut o cerere să-şi doneze după moarte ochii. Am în dosarul meu de amintiri această cerere”, a spus medicul.  „Vedem în ultimul timp că şi românii capătă acest impuls de a dona organe, cel puţin generaţia nouă cred că va fi mai europeană un pic şi va accepta mai uşor donarea de organe. Aici la noi la Constanţa se împlinesc anul acesta 20 de ani de la efectuarea primului transplant experimental pe care l-am făcut la Palas. La o fermă de animale am transplantat un rinichi. După aceea, au mai trecut şase ani de zile de experimente şi de pregătire a 17 doctori peste hotare, şi în 23 aprilie 1999 am făcut primul transplant renal din Constanţa”, a mai transmis prof.dr. Sîrbu.

Pliante informative pentru turişti

Campania de informare asupra donării de organe s-a desfăşurat în acest an pe litoral în staţiunea Mamaia şi în oraşul Mangalia. În acest sens, voluntarii ATR şi cei de la Crucea Roşie, filiala Constanţa, au împărţit pliante turiştilor şi localnicilor. Tot la Mangalia sîmbătă seara au fost lansate în aer lampioane în memoria donatorilor. Campania se mai derulează în Iaşi, Braşov, Craiova şi Bucureşti, iar la final va avea loc o conferinţă naţională, cu rezultate şi concluzii.