Un miliard de euro pentru Zlatna, referendum pentru investitia de la Rosia Montana, jocuri olimpice la Arieseni sau solicitari publice pentru investigarea marilor fraude care au saracit bugetul judetului reprezinta doar cateva exemple de declaratii fara acoperire. Politicienii din Alba se afla intr-o cursa permanenta a declaratiilor ce par a avea ca scop unic intrarea lor in atentia opiniei publice. Indiferent daca sunt membri ai PD, PC, PSD sau PNL, imediat dupa ce si-au realizat intentia, adica au intrat in atentia presei, acestia isi uita asa-zisele proiecte.
Declaratii ministeriale umflate
„Presedintele PNL Alba, Teodor Atanasiu, ministru al Apararii Nationale, a obtinut, in cadrul sedintei de Guvern, o finantare extrem de valoroasa si de importanta pentru viitorul orasului Zlatna. La insistentele si cu sustinerea ministrului, originar din judetul Alba, Guvernul a aprobat un imprumut 1.441.000.000 euro in perioada 2006-2009, pentru finantarea investitiilor prioritare de mediu si gospodarire a apelor”, se arata intr-un comunicat semnat de presedintele PNL Alba, Teodor Atanasiu.
Suma pe care a anuntat-o liderul liberal a starnit o oarecare invidie printre unii politicieni locali, care ar fi vrut sa isi asocieze si ei numele cu miliardul de euro pentru una din cele mai sarace zone din tara.
Primarul orasului Zlatna, Silviu Ponoran, a spus, insa, ca este vorba, de fapt, despre un imprumut garantat de Statul Roman din care 53 de milioane de euro vor fi alocate pentru refacerea mediului la Zlatna si ca Atanasiu nu are nici un merit.
Si numele primarului se leaga, insa, de un proiect mai degraba mediatic decat practic. La inceputul mandatului sau, acesta a proclamat initierea asa-zisului „Plan Ponoran” de salvare a orasului. De atunci, nimeni nu a mai auzit nimic despre acest lucru.
Investigarea marilor fraude – declaratie de presa
Presedintele Consiliului Judetean, Ion Dumitrel (PD), nu s-a lasat nici el mai prejos. Acesta a cerut public investigarea marilor fraude din Alba. Este vorba de devalizari, privatizari dubioase, afaceri necurate pe spatele firmelor de stat, pentru care inca nu au fost identificati vinovatii (cazul „Ampelum” Zlatna, „Resial”, „UTEPS” Alba Iulia, „Bega Upsom” etc). Desi a cerut acest lucru de mai multe ori, amenintand inclusiv cu sanctiuni pe linie politica la adresa sefilor institutiilor cu abilitati de control, care „ar fi trebuit sa faca lumina”, rezultatul a fost nul.
Cateva institutii (Politie, parchete, finante) au dat raspunsuri evazive, acoperite de statistici. Pana la urma, subiectul a fost uitat si de presedintele CJ si de sefii institutiilor. Nu, insa, si de cele cateva mii de oameni care au de suferit de pe urma devalizarilor. Gaurile de mii de miliarde date la bugetul statului au ramas in continuare cu „autori necunoscuti”.
Referendum „de imagine” pentru Rosia Montana
„Consider ca este corect si cinstit, ca populatia din Alba sa fie singura indreptatita sa ia o decizie in ceea ce priveste continuarea investitiei de la Rosia Montana intr-un cadru legal si organizat, respectiv prin organizarea unui referendum local la nivelul judetului. Este oportuna organizarea unui referendum pentru a inlatura speculatiile care apar pe marginea acestei probleme si pentru un sprijin real pentru Guvern, in vederea luarii unei decizii finale in acest sens”, a spus deputatul conservator Nicolae Popa. El a afirmat chiar ca va initia demersuri concrete in acest sens.
Ca si alte „proiecte” ale parlamentarului, si acesta a ramas la stadiul declaratiilor publice. Popa, care este si presedinte al filialei PC, a declarat ca cei patru consilieri judeteni ai partidului vor initia un proiect de hotarare pentru „viitoarea sedinta”, in care vor propune ca CJ sa isi dea acordul pentru referendum. Alesii din Alba s-a intalnit de atunci de mai multe ori in plen, fara ca vreun asemenea proiect sa fi fost discutat.
Covaciu, visatorul
de la Prefectura
Si prefectul Cosmin Covaciu a avut, de cand a venit in fruntea institutiei, fantasmele lui. El a anuntat, nici mai mult nici mai putin, decat organizarea Jocurilor Olimpice de Iarna la Arieseni (Muntii Apuseni), in 2022. Estimarile sale, legate de investitiile necesare se ridicau la 1,2 miliarde euro.
Proiectul a fost, de altfel, asezat pe hartie si prevedea dotarea partiilor cu instalatii de inzapezire artificiala. „Pentru deservirea partiilor sunt prevazute 11 teleferice cu o lungime de 14.230 metri si o capacitate de 11.320 de persoane pe ora. Versantul cu expunere sudica a fost ales pentru baza de cazare si alimentatie publica, datorita gradului de insorire „, se sustine in documentul gandit de Covaciu.
