Cu exceptia PSD, PNL si UDMR, partidele romanesti au inceput sa se agite, cu noua luni inainte de intrarea in Uniunea Europeana, pentru a gasi parteneri care sa ii legitimeze pe plan extern. Cele mai mari miscari de trupe sunt coordonate de la Cluj-Napoca si de la Timisoara.
Cea mai spectaculoasa miscare a fost facuta de catre Partidul Democrat, care a renuntat la Partidul Socialist European (PSE) pentru a se inscrie in Partidul Popular European (PPE). Renuntarea PD a venit, insa, abia dupa ce socialistii europeni au acceptat PSD ca membru cu drepturi depline, in timp ce formatiunea condusa de Emil Boc a fost pusa in carantina din cauza mesajului de dreapta adoptat in campania electorala si din pricina aliantei politice formate cu PNL.
Democratii s-au reorientat, sub conducerea primarului din Cluj-Napoca, Emil Boc, succesorul lui Traian Basescu in fruntea partidului, spre Partidul Popular European. Numai ca nici in aceasta formatiune democratii nu au fost intampinati cu bratele deschise. PD a primit doar statutul de observator, in timp ce PNTCD si UDMR sunt deja de mai multa vreme membri asociati.
Astfel, democratii incearca in acest moment sa gaseasca o scurtatura catre PPE. Boc declara ca in conformitate cu statutul PPE, atunci cand Romania va deveni membru al Uniunii Europene, si formatiunea politica pe care o conduce va deveni membru cu drepturi depline al Partidului Popular European.
Numai ca lucrurile nu stau deloc asa. Statutul PPE prevede doar ca membrii asociati – PNTCD si UDMR – vor deveni automat membri. Diferenta de statut reiese si din faptul ca la Congresul PPE de la Roma, din aceasta saptamana, cele doua partide din Romania vor avea cate patru voturi, in timp ce PD nu va avea nici unul.
Daca democratii vor esua in incercarea de a deveni membri ai PPE, acest lucru ar putea aduce scaderea autoritatii in partid a aripii populare, reprezentate de presedintele Consiliului Judetean Caras-Severin, Sorin Frunzaverde, si de Emil Boc. Poate chiar postul de presedinte al partidului, detinut de primarul din Cluj-Napoca, ar putea fi amenintat.
„PC singur, caut partener”
Un alt partid care incearca sa se legitimeze pe plan extern este Partidul Conservator. Dupa bascularea ideologica produsa de trecerea de la doctrina social-liberala la cea conservatoare, aceasta formatiune a incercat sa adere, la randul ei, la Partidul Popular European. Fara succes insa. Dupa acest esec, conservatorii au fost acceptati drept membri de rangul al II-lea ai Partidului Liberalilor si Democratilor Europeni.
Intre timp, formatiunea condusa de Dan Voiculescu a inghitit PUNR, fostul partid al nationalistilor ardeleni, precum si „halci” intregi din PRM. De pilda, la Cluj, aproape intreaga conducere a organizatiei judetene a PRM a trecut la PC.
Aceste miscari au avut efecte si asupra discursului politic al conservatorilor, care a devenit din eurooptimist, eurosceptic moderat. In cazul in care conservatorii britanici si olandezi isi vor forma propriul lor grup in Parlamentul European, din cauza disputelor dintre membrii PPE cu privire la viitorul Uniunii Europene, conservatorii romani ar putea spera ca isi vor gasi propria lor nisa politica.
PPE coaguleaza crestin-democratii in jurul PNTCD
O alta miscare interesanta se petrece in PNTCD. Dupa fuziunile cu Uniunea pentru Reconstructia Romaniei si cu Uniunea Crestin-Sociala, PPCD-PNTCD a devenit cel mai puternic partid care nu a reusit sa intre in Parlament la alegerile din anul 2004. Taranistii au dobandit reprezentare parlamentara prin fuziunea cu Uniunea Crestin-Sociala, formatiune care dispunea de cinci deputati. Acestora li s-a alaturat si fostul vicepresedinte al Partidului Initiativa Nationala, Aurelian Pavelescu.
Motivatia reala a acestor miscari politice nu este reprezentata de cresterea timida in sondaje a partidului condus de primarul din Timisoara, Gheorghe Ciuhandu, ci de legitimitatea pe care o ofera acestei formatiuni apartenenta la PPE. Mai multi parlamentari au inceput deja tratativele cu taranistii.
PNTCD s-a intarit suficient de mult incat sa isi poata permite sa ii refuze pe unii dintre petitori. Asa s-a intamplat, de pilda, cu senatorul independent Ioan Talpes, fostul sef al SIE. Si tot taranistii incearca sa isi reocupe culoarul traditional de pe dreapta scenei politice romanesti. Discursul anticomunist a revenit in actualitate si, odata cu el, o serie de vechi taranisti renumiti tocmai pentru duritatea cu care au cerut condamnarea crimelor comunismului.
Cunoscuta dizidenta din Cluj-Napoca, Doina Cornea, a fost numita in conducerea Institutului pentru Studierea Crimelor Comunismului, iar fostul deputat PNTCD Constantin Ticu Dumitrescu, care este si presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania, a devenit sef al Colegiului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.
Mediu concurential pentru UDMR
Exista framantari politice si in interiorul UDMR. Pe de o parte, sub presiunea concurentei tot mai puternice facute de Uniunea Civica a Maghiarilor din Romania, discursul conducerii partidului lui Marko Bela s-a radicalizat. Pe de alta parte, tot mai multi politicieni pun sub semnul intrebarii apartenenta UDMR la PPE.
Senatorul clujean Peter Eckstein-Kovacs, care este si liderul Cercului Liberal din interiorul Uniunii, a refuzat nominalizarea pentru un post de euro-observator tocmai pentru ca nu a fost lasat sa activeze in cadrul grupului liberal din Parlamentul European, ci ar fi trebuit sa devina membru al celui popular.
Nu in ultimul rand, exista formatiuni mai mici care doresc sa intre pe diferite nise din politica europeana. Minusculul Partid Initiativa Nationala, condus de deputatul Cozmin Gusa, originar din Campia Turzii, si de deputatul muresean Lavinia Sandru, a anuntat ca intentioneaza sa adere la Partidul Socialist European, pe locul lasat liber prin retragerea PD.
Exista si formatiuni europene care isi cauta parteneri in Romania. Alianta Libera Europeana, grupul partidelor regionaliste din Parlamentul European, a angajat un raportor din Cluj pentru Romania. Este vorba de cunoscutul militant pentru regionalizarea Romaniei, Sabin Gherman. Din cauza legislatiei restrictive din Romania, el a esuat in tentativa de a inregistra doua formatiuni regionaliste: Liga Transilvania-Banat si Partidul Ardelenilor.
Magistratii de la Tribunalul Bucuresti si de la Curtea de Apel Bucuresti au refuzat sa legalizeze cele doua formatiuni pe motiv ca activitatea lor ar contraveni caracterului national unitar al Statului Roman. Insa, aceiasi magistrati aprobasera fara probleme inregistrarea fostului Partid al Moldovenilor, condus de fostul primar din Iasi, Constantin Simirad.
