Problemele profesorilor sunt din ce în ce mai multe şi mai grave. În vreme ce oamenii politici caută soluţii în dezbateri mai mult sau mai puţin sterile, zeci de dascăli abandonează sistemul de învăţământ.
La Constanţa, din peste 16 reprezentanţi ai Parlamentului, doar trei au răspuns, sâmbătă, invitaţiei Sindicatului Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar pentru a dezbate punctele critice din învăţământ. Este vorba de Matei Radu Brătianu (PSD), Mihai Lupu (PNL) şi Maria Stavrositu (PD-L), care s-au arătat împotriva politizării educaţiei, cu toate că, de-a lungul timpului, în multe cazuri culoarea carnetului de partid a dictat soarta unor directori şi inspectori şcolari, împotriva nerespectării hotărârilor judecătoreşti privind repunerea drepturilor salariale, dar şi a nerespectării de către administraţiile locale a cheltuielilor de transport pentru dascălii navetişti. În plus, au fost semnalate, de către sindicalişti, şi alte neajunsuri din învăţământ, cum ar fi condiţiile din şcoli şi lipsa mijloacelor moderne de învăţământ.
Parlamentarii promit salvarea educaţiei
„Profesorii nu sunt priviţi ca formatori de oameni, ci ca simpli meseriaşi. Unde este motivaţia acestor oameni care muncesc? Pe lângă cele 4-5 ore de la şcoală, mai muncesc 6 ore acasă”, a spus Mihai Lupu. „Cei care suntem în opoziţie o să încercăm să promovăm proiecte de lege prin care să rezolvăm unele dintre problemele profesorilor. Din punctul meu de vedere, două lucruri ar fi esenţiale. Primul se referă la majorarea sumelor alocate educaţiei, pentru că altminteri aceasta nu va supravieţui şi nu va fi capabilă să-şi păstreze oameni de calitate în sistem, şi al doilea ar fi depolitizarea, pentru că altfel vom înlocui încetul cu încetul programele de învăţământ din toate domeniile cu programe politice. Fiecare profesor se va strădui din răsputeri să fie pe placul partidului care este la putere pentru a nu fi dat afară în timpul unui mandat”, a fost de părere Matei Radu Brătianu, cel care a emis ideea semnării la Constanţa a unui pact pe educaţie, recunoscut de către toţi parlamentarii.
Fără proteste în învăţământul universitar
În învăţământul universitar este deocamdată linişte. În Constanţa, instituţiile de învăţământ superior se pregătesc pentru deschiderea noului an universitar. Ca noutate, la Universitatea Ovidius a luat fiinţă Institutul de cercetare în domeniul nanotehnologiilor şi energiilor reconversibile. De asemenea, au fost deschise două laboratoare microscopice. Biblioteca virtuală este la un pas de a-şi deschide porţile, instituţia fiind dotată cu 100 de calculatoare performante.
Cazare cu 300 de lei
În altă ordine de idei, Universitatea Ovidius a încheiat protocolul de colaborare cu căminul de la Energetic şi a deschis o colaborare pentru cazarea studenţilor cu hotelul BTT. O cameră costă aici 300 de lei, iar tinerii dispun de televizor şi frigider. În plus, la sfârşitul lunii noiembrie va fi dat în folosinţă cel de-al treilea cămin de pe faleză.
În prezent, Universitatea Ovidius dispune de patru cămine pentru studenţi. Taxele de şcolarizare nu au fost majorate, încadrându-se între 2.200 lei şi 4.500 de lei pe an. La forma de învăţământ cu taxă procentul de ocupare a locurilor în cele 16 facultăţi este de 90%, iar la forma de învăţământ fără taxă toate locurile au fost ocupate. În prezent, la Constanţa învaţă aproximativ 1.000 de studenţi străini.
Se pleacă pe capete din învăţământ
Din cauza salariilor, mulţi părăsesc sistemul. În Constanţa, 67 de cadre didactice titulare au renunţat recent la profesia pentru care s-au pregătit. În prezent, un profesor debutant, din învăţământul preuniversitar, cu studii superioare, ia în mână 640 de lei, un învăţător este plătit cu 553 de lei, iar un dascăl cu peste 40 de ani vechime câştigă lunar 1.564 de lei. Dacă un cadru didactic cu experienţă la catedră din România trebuie să se descurce cu un salariu de 233 de euro, colegii acestuia din alte ţări europene sunt la distanţă financiară în ceea ce priveşte venitul lunar. De pildă, profesorul din Ungaria ia 716 euro, cel din Marea Britanie are 1.915 euro, în Germania vorbim de 3.040 de euro, iar în Luxemburg de 4.765 de euro lunar.
Sindicaliştii de la FSLI se pregătesc de noi proteste în stradă. Mai precis, pe 5 octombrie, de Ziua Educaţiei, Prefectura din Constanţa va fi pichetată între 12.30 şi 13.30.
