In aceasta luna se implinesc 100 de ani de la deschiderea Muzeului „ASTRA” din Sibiu (1905-2005), o institutie culturala devenita poate cea mai cunoscuta emblema a culturii transilvanene si pentru comunitatea romaneasca din aceasta zona un izvor de imbogatire permanenta a vietii spirituale. Infiintat la 44 de ani dupa aparitia Asociatiunii pentru Literatura si Cultura Poporului Roman „ASTRA” (1861), institutia de cultura are o istorie plina de momente inedite.
La doar cateva luni de la infiintarea, in perioada 23 octombrie-4 noiembrie1861 la Sibiu, a Asociatiunii pentru Literatura si Cultura Poporului Roman Ð „ASTRA”, la Brasov, din initiativa lui George Baritiu, se organiza prima expozitie cu caracter etnologic romanesc gazduita in edificiul Gimnaziului romanesc, astazi Liceul „Andrei Saguna”, vernisata in iulie 1862. Scopul declarat, remarca muzeograf Delia Voinea, de la Centrul de Informare si Documentare din Sibiu, era acela de a strange „orice lucru care iese din mainile de romani, femei si barbati”, „adunate de la indivizi si familii de nationalitate romaneasca”.
A fost prima ocazie in care s-a concretizat cererea astristilor de a retine, din donatii generoase, obiecte „in folosul Asociatiunii”, pentru viitoare proiecte muzeografice. La doua decenii dupa Brasov, in 2 decembrie 1880, astristii au initiat celebrul „Apel catre poporul romanesc, in cauza expozitiunei nationale”, expozitie ce avea sa fie vernisata cu prilejul adunarii generale a Asociatiunii, prezidate de Timotei Cipariu, in ziua de 29 august 1881, la Sibiu.
Mai tarziu, la adunarea generala de la Medias, 1897, s-a hotarat definitiv constituirea unei case nationale si infiintarea muzeului national al romanilor (ce aveau sa fie reunite apoi sub titulatura cunoscuta a Muzeului „ASTRA”), ambele inaugurate cu prilejul adunarii generale din luna august a anului 1905, la Sibiu. Recunoscuta deja in intreaga comunitate romaneasca din Imperiu, Asociatiunea a primit important sprijin material din partea tuturor categoriilor sociale ale vremii: tarani, meseriasi, comercianti, preoti, invatatori si institutii de credit din Transilvania.
Starea de inaltare spirituala astfel declansata a fost intretinuta prin publicarea in presa vremii a numelor tuturor celor care sustineau cu bani si obiecte infiintarea unui muzeu al civilizatiei si culturii romanesti. Nu pot fi uitati astazi ilustrii carturari ai inceputului de secol precum Andrei Saguna (1861-1867) – autorul renasterii Bisericii Ortodoxe din Transilvania -, Vasile Ladislau Popp (1867-1875) – numit de contemporanii sai „atletul aparator al dreptului si dreptatii” -, Iacob Bologa (1875-1877) – unul dintre fondatorii Bancii „Albina” -, Timotei Cipariu (1877-1887) – membru al Academiei Romane -, George Baritiu (1888-1893) – intemeietorul presei romanesti din Ardeal -, Ioan Micu Moldovan (1894-1901) – membru al Academiei Romane -, Alexandru Mocsony (1901-1904) – presedinte si promotor al „Societatii pentru Fondul de Teatru Roman”, primul presedinte al Bancii „Albina” -, Iosif Sterca Sulutiu (1904-1911) – presedinte in momentul care a marcat aparitia si evolutia „Muzeului Asociatiunii”, dar nici persoane particulare si institutii de credit, ce au raspuns afirmativ solicitarilor Asociatiunii. Toti au ramas consemnati in paginile revistei „Transilvania”.
Acolo sunt cuprinse si informatii despre obiectele inedite primite pentru viitorul muzeu: fluier in forma de baston si sigiliul lui Avram Iancu (de la Iosif Sterca Sulutiu), un autograf al lui Simion Barnutiu (de la Eufemia Katona), o statueta „de hermaphroditos” (de la At. Marienescu), un costum popular donat de Gavril Cosma din Beius, o punga din secolul trecut, de la Ilarion Puscariu. In perioada 1903-1904 s-au strans pentru muzeu 32.363,95 coroane, printre donatori fiind mentionati Alexandru si Zeno Mocsony, cu suma de 24.000 de coroane, dar si Nicolae Vecerdea si Ioan Oncescu, fiecare cu cate 2.000 coroane.
Cu o bogata zestre de obiecte traditionale romanesti sau cu semnificatii puternice pentru romani, dar si cu visteria plina, in 1905, nimic nu a mai impiedicat aparitia celebrului muzeu de la Sibiu. Cinci importante muzee sunt reunite astazi sub acest nume. Memoria tuturor acestor ilustri „Mecena” ai spiritualitatii romanesti din Ardeal va fi onorata cu prilejul manifestarilor centenare programate pentru aceasta luna la Sibiu si in tara.
Potrivit directorului general CNM „ASTRA”, Corneliu Bucur, sub egida centenarului va fi redeschisa, dupa o lunga perioada de restaurare, „Casa Artelor”, din Piata Mica. De asemenea, vor fi organizate o sesiune de comunicari stiintifice cu participare internationala, o bogata paleta de expozitii si lansari de carte si vor fi realizate medalii omagiale dedicate marilor muzeografi romani. Dar, spre deosebire de vremurile demult apuse, pentru toate aceste evenimente omagiale, reprezentantii „ASTRA” asteapta inca si implicarea financiara a Ministerului Culturii.
