5 C
București
duminică, 10 noiembrie 2024
AcasăSpecialMonumente puse în pericol de un "căutător de comori"

Monumente puse în pericol de un „căutător de comori”

Mai multe clădiri din centrul istoric al Băii Mari riscă să se prăbuşească din cauza săpăturilor ilegale.

Un evreu francez care a cumpărat subsolurile mai multor clădiri de patrimoniu din Baia Mare pune în pericol imobilele istorice deoarece sapă după o iluzorie comoară care ar fi fost îngropată de secole în centrul oraşului. După ce a şubrezit mai multe immobile, căutătorul de comori a refuzat să participe, în calitate de coproprietar, la reabilitarea acestora, pe motiv că nu are bani. Căutătorul de comori s-a ales deja cu un dosar penal. Printre casele puse în pericol se numără şi cea ridicată de Iancu de Hunedoara pentru soţia sa, Elisabeta Sălăjan, mama marelui rege al Ungariei, Boemiei şi Croaţiei Matia Corvin.

Conflict cu căutătorul de comori

Autorităţile municipale din Baia Mare şi cele judeţene se află, de mai mulţi ani, într-un conflict ce nu-şi găseşte soluţionarea cu David Sellam Perez, un cetăţean francez de origine israeliană. Acesta a cumpărat subsolurile mai multor clădiri din centrul istoric al Băii Mari şi refuză să contribuie financiar la reabilitarea construcţiilor din secolele XV-XVI, pe motiv că… nu are bani

 

Neoficial, mai toţi reprezentanţii autorităţilor, atât cei din administraţie şi cultură, precum şi specialiştii arheologi spun că, după retrocedarea imobilelor, Perez a cumpărat de la urmaşii foştilor proprietari mai multe subsoluri şi a angajat câţiva ţigani să sape în căutarea unei comori medievale. Din cauza săpăturilor arheologice neautorizate, camuflate sub titulatura „reabilitării” respectivelor imobile de patrimoniu istoric, clădirile se află în pericol.

A săpat în casa lui Iancu de Hunedoara

În 2008, Perez a fost cercetat de către Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Maramureş pentru că a executat fără autorizaţie lucrări de reamenajare a subsolului Casei Elisabeta, edificată în secolul al XV-lea din ordinul lui Iancu de Hunedoara, pentru soţia sa, Elisabeta Sălăjan. Iancu de Hunedoara era în acea perioadă cel mai important general al creştinătăţii. Lăsată în paragină pentru că are mai mulţi proprietari, Casa Elisabeta este considerată cea mai valoroasă clădire din fosta cetate medievală. Recent, imobilul a fost trecut pe lista priorităţilor de autorităţile municipale, care deţin aproximativ 30% din clădire, şi urmează să fie reabilitată. Numai că, dintre toţi proprietarii, Perez se opune, susţine primarul interimar Istvan Ludescher. Pentru a rezolva problema, reprezentanţii Primăriei Baia Mare iau în calcul exproprierea lui Perez, care deţine subsolul clădirii incluse pe lista monumentelor istorice de categorie B. „O dificultate mare este un proprietar care nu colaborează cu noi, David Perez. Acest cetăţean a avut deja de-a face cu legea, s-a apucat să facă lucrări neautorizate în subsol, punând în pericol stabilitatea clădirii. El a zis că nu are bani să participe la acoperirea lucrărilor de reabilitare”, a declarat primarul interimar Istvan Ludescher. Reabilitarea Casei Elisabeta va costa 2,7 milioane de lei.

De asemenea, în urmă cu aproape doi ani, în 7 iulie 2009, s-a prăbuşit peretele unei clădiri de secol XVI, Casa Haracsek, unde evreul francez deţine, de asemenea, un subsol pe care a început să îl „reabiliteze”. La vremea respectivă, Perez a fost sancţionat de Corpul de Control al Primăriei Baia Mare cu o amendă contravenţională de 50.000 lei, cea mai mare dată vreodată în Maramureş. Însă amenda n-a fost plătită, pentru că a fost contestată, iar cazul rămâne încă nesoluţionat. Tot în „coadă de peşte” este şi ancheta penală din acest caz. Prăbuşirea Casei Haracsek a fost investigată de poliţiştii de la Serviciul de Investigaţii Criminale, care au înaintat Parchetului Maramureş actele premergătoare infracţiunii de „efectuare de lucrări de construcţie fără autorizaţie la clădiri de patrimoniu”. Numai că procurorul de caz a cerut completarea dosarului, fapt ce nu a putut fi încă realizat pentru că poliţistul care l-a instrumentat era detaşat în Maramureş şi s-a întors în judeţul de baştină. Aşa că dosarul a fost preluat de un alt criminalist şi va mai trece un timp până când acesta se va edifica asupra cazului şi va strânge dovezile suplimentare cerute de procuror.

După prăbuşirea Casei Haracsek, edificată în secolul al XVI-lea, în fosta cetate medievală, la comanda profesorului Gregorius Barat, Consiliul Judeţean Maramureş, care deţine etajul imobilului, a suportat în totalitate costurile reabilitării, după ce Perez a refuzat să contribuie la reparaţii. Acum, oficialii din administraţia judeţului îi cer lui Perez daune în valoare de 400.000 lei şi au cerut să fie pus sechestru asigurător pe bunurile acestuia.

Refuză să vândă

Etajul Casei Haracsek a fost cumpărat de CJ Maramureş cu peste 125.000 euro pentru a fi folosit ca sediu al Şcolii Populare de Artă „Liviu Borlan”. Autorităţile judeţene susţin că, după ce proprietarul subsolului a refuzat să contribuie la reparaţii, pe motiv că n-are bani, administraţia judeţeană i-a cerut să-şi vândă partea de clădire, însă „oferta a fost astronomică”. „Suntem într-un conflict cu Perez, pentru că am avut un acord cu el că vom reabilita împreună acea clădire”, a mai spus Marinescu.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă