Consortiul controlat de Horia Simu a devenit asociat al exploatarii Cuprom din judetul Caras-Severin
Contractul de asociere dintre Moldomin Moldova Noua si consortiul format din Cuprom Bucuresti, Energomineral Baia Mare si IPRONEF Bucuresti a fost semnat la sfarsitul saptamanii trecute. Presedintele Consiliului de Administratie al consortiului, Horia Simu, a anuntat ca in cel mult trei luni va fi reluata activitatea de productie si vor fi facute aproape 350 de angajari din randul minerilor disponibilizati.
Pentru respectarea programului de conformare, noul asociat va aloca, in urmatorii trei ani, 28 de milioane de euro in investitii de mediu si 156 de milioane de euro in productie si retehnologizare. Intre altele, se are in vedere refacerea solului, grav afectat de emisiile de pulberi cuprifere rezultate din procesul de productie, prin amenajarea unei statii de epurare care sa corespunda standardelor europene. In felul acesta, exploatarea miniera din Clisura Dunarii va scapa de sintagma de cel mai mare poluator din judetul Caras-Severin.
Directorul general al Moldomin Moldova Noua, ing. Victor Tiugan, spune ca, in afara de exploatarea propriu-zisa a cuprului, Horia Simu si-a exprimat intentia de a dezvolta si alte activitati in zona. Este vorba de turism pe Dunare, cu atat mai mult cu cat Moldomin detine in prezent si un hotel pe malul fluviului, de exploatarea si prelucrarea lemnului si a materialelor de constructii, in special a rocilor, zona muntoasa oferind conditii excelente pentru astfel de activitati.
Moldomin Moldova Noua, unul dintre cei mai mari producatori de cupru din tara, si-a incetat activitatea in decembrie 2006.
Atunci, peste 800 de mineri au fost trimisi in somaj, fiecare disponibilizat primind cate 200 de milioane de lei vechi, cu titlul de plati compensatorii. Practic, odata cu inchiderea minei, in Clisura Dunarii somajul a explodat pur si simplu. La Moldomin, inainte de 1989, lucrau 2.500 de oameni.
Fostul El Dorado
Pe la mijlocul deceniului trecut, Moldova Noua si Clisura Dunarii erau considerate un fel de El Dorado romanesc. Embargoul impus fostei Iugoslavii a transformat zona intr-un rai al traficantilor de carburanti, "meritul" fiind al guvernantilor din perioada 1992-2000, care au acceptat tacit un astfel de comert. Gustul banului obtinut usor i-a determinat pe multi mineri sa renunte la indeletnicirile traditionale si sa se apuce de carausie pe Dunare. De atunci, declinul exploatarii miniere a fost tot mai evident.
