Greco-catolicii, romano-catolicii şi armeano-catolicii din Transilvania au avut ocazia să se reculeagă la moaştele Fericitului Vladimir Ghika. Acesta este primul martir român ridicat la cinstea altarelor de către Biserica Catolică şi, totodată, al doilea Fericit al Bisericii Universale, după Ieremia Valahul, un călugăr capucin care a trăit în Evul Mediu.
Din România, alţi doi martiri care şi-au dat viaţa în temniţele comuniste, la fel ca şi Fericitul Vladimir Ghika, au fost beatificaţi de Biserica Catolică. Este vorba de un episcop de origine maghiară, din Dieceza de Oradea, Szilar Bogdanffy, precum şi de un episcop de origine germană din Dieceza de Satu Mare, Johann Scheffler.
Urmează, în scurtă vreme, beatificarea unui episcop de origine austriacă din Dieceza de Iaşi, Anton Durcovici. De asemenea, pe rolul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor de la Vatican se mai află procesele de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici români ucişi în temniţele bolşevice, dar şi cauza de beatificare a episcopului romano-catolic de Alba Iulia, Aron Marton.
Fericitul Vladimir Ghika este un caz mai aparte. Descendent al familiei care a dat domnitori ai Moldovei şi ai Valahiei, el a refuzat orice demnitate cu caracter episcopal. În schimb, a fost singurul preot catolic al epocii care avea permisiunea papală de a celebra deopotrivă în rit latin şi bizantin, de aceea este cinstit deopotrivă în Biserica Romano-Catolică şi în cea Greco-Catolică.
Pelerinaj prin Cluj şi Bistriţa-Năsăud
Cu binecuvântarea episcopului unit de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, şi a PS Mihai Frăţilă, episcop vicar de Bucureşti, relicva Fericitului Vladimir Ghika (un fragment din centura pelviană) a fost adusă în Eparhia greco-catolică de Cluj-Gherla, de la Vicariatul greco-catolic din Bucureşti, de către pr. Dan, superiorul comunităţii călugărilor Congregaţiei „Sf. Ioan Evanghelistul”, care şi-a propus să poarte şi să protejeze preţioasa raclă, astfel încât şi credincioşii de pe meleaguri transilvane să se poată bucura de harurile pe care Dumnezeu le revarsă prin mijlocirea Fericitului Ghika.
”După un scurt popas la Catedrala episcopală din Cluj-Napoca (pe 13 martie), urmat de pelerinajul la Sângeorz-Băi, Maieru şi Bistriţa (pe 17 martie), moaştele Fericitului Vladimir Ghika vor fi venerate la Cluj-Napoca, în capela „Sf. Iosif” din Catedrala în construcţie a „Martirilor şi Mărturisitorilor sec. XX”. Programul în capelă a început ieri la 17.30, prin rugăciunea „Calea Crucii”, şi a continuat cu alte oficii, până astăzi, 19 martie – zi ce coincide şi cu hramul capelei „Sf. Iosif”. Momentul central al programului Sărbătorii „Sf. Iosif” va fi Sfânta Liturghie Arhierească, celebrată, de la ora 9.00, de PS Florentin Crihălmeanu, episcop de Cluj-Gherla, şi preoţii parohiei „Andrei Mureşanu”, afiliată capelei, Mircea Marţian, Titus Sas şi Florin Isac.
Astăzi după-amiază, racla va pleca spre Beclean, de unde va ajunge la Dej (pe 20 martie) şi la Gherla (pe 21 martie), revenind la Cluj sâmbătă, 22 martie, de data aceasta în Catedrala „Schimbarea la Faţă” (B-dul Eroilor nr. 10). Pelerinajul cu moaştele Fericitului Vladimir se va încheia luni, 24 martie, la ora 11.00, când pr. Dan împreună cu racla purtând moaştele Fericitului Vladimir Ghika vor porni spre Bucureşti”, spun organizatorii pelerinajului.
La rândul său, PS Florentin Crihălmeanu a afirmat: „Este un mare har pentru credincioşii greco-catolici prezenţa spirituală, în parohiile de pe teritoriul Eparhiei de Cluj-Gherla, a Fericitului Vladimir Ghika”. El a amintit că monseniorul prinţ, azi Fericit al Bisericii Catolice, a fost „un om cu o intuiţie şi o înţelepciune deosebite, cu o memorie extraordinară, care era capabil să-şi amintească dispunerea textelor pe paginile cărţilor, cunoştea aproape 20 de limbi şi avea 6 doctorate. Era, de asemenea, capabil ca, mergând pe stradă, să-şi schimbe brusc direcţia, pentru a se îndrepta spre persoana care avea nevoie de el”.
Cine a fost Fericitul Vladimir Ghika
Vladimir Ghika, preot romano-catolic şi principe român, născut la Istanbul (Turcia) la 25 decembrie 1873, a fost ucis din ură faţă de credinţă la Bucureşti, pe 16 mai 1954. Pe 18 noiembrie 1952, în plină prigoană a regimului comunist împotriva Bisericii Catolice, a fost arestat pe o stradă din Bucureşti în timp ce ieşea din casa unui bolnav căruia îi administrase Sfintele Taine. După un an de anchete şi torturi, a fost condamnat la trei ani de închisoare. Avea 80 de ani. Slăbit, a încetat din viaţă în închisoarea din Jilava doi ani mai târziu, la 16 mai 1954. Circa 10.000 de credincioşi, preoţi şi persoane consacrate au participat, pe 31 august 2013, la Sfânta Liturghie solemnă a beatificării Monseniorului Vladimir Ghika, celebrată la Bucureşti, în Pavilionul Central al Romexpo. Celebrarea a fost prezidată de Eminenţa Sa Cardinalul Angelo Amato, Prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, trimisul Papei Francisc la Bucureşti, în prezenţa episcopilor romano-catolici şi greco-catolici din România, precum şi a altor numeroşi episcopi din străinătate.