In UDMR se prefigureaza o noua platforma politica, formata din liderii organizatiilor din Cluj, Bihor si Arad si care este condusa de ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Zsolt Nagy. El a definit trei dintre directiile in care propune reformarea Uniunii.
Reporter: Domnule ministru, in ultima vreme presa a avansat ideea crearii unui Grup de la Cluj din UDMR. Exista mai multe asemenea grupuri in alte formatiuni politice. In PSD exista grupul format in jurul fostului vicepremier Ioan Rus, exista un astfel de grup si in PNL, format in jurul presedintelui Consiliului Judetean Cluj, Marius Nicoara, si, de asemenea, acum se formeaza un grup si in PNTCD. Vreau sa va intreb cine anume va intra in acest Grup de la Cluj din UDMR?
Zsolt Nagy: Nu stiu daca putem vorbi chiar de un Grup de la Cluj, cu toate ca suntem mai multi care ne-am inceput cariera politica in Cluj. Sunt si altii care fac parte din acest grup informal care nu sunt din Cluj, nici macar studiile nu si le-au facut la Cluj. Pe de alta parte, este firesc ca orice idee de schimbare, de innoire, de eficientizare a activitatii UDMR sa vina din Transilvania. De unde sa vina de altundeva decat de aici? Si inca o precizare foarte scurta: toate demersurile acestea le-am facut in calitate de vicepresedinte UDMR. Ca sunt si ministru in acelasi timp, este altceva, dar le-am facut in calitate de vicepresedinte executiv al UDMR.
R.: Voiam sa va intreb care ar fi filialele sau oamenii politici care sprijina aceste demersuri…
Z. N.: In primul rand tin sa precizez ca noi am lansat o dezbatere publica. Si cand spun „noi”, ma refer la cativa lideri nationali, cum este domnul deputat Kelemen Hunor, cum este domnul presedinte al UDMR Cluj, Laszlo Attila, sau alti colegi, secretari de stat sau care lucreaza in administratia centrala, cu care am avut mai multe discutii. Am lansat o dezbatere publica incepand din luna iulie pe aceasta tema, considerand ca este o perioada foarte adecvata pentru dezbateri publice in ceea ce priveste activitatea si eficientizarea activitatii UDMR, deoarece ne apropiem de Congresul UDMR, care urmeaza sa aiba loc in prima jumatate a anului 2007. Noi nu am cautat sprijin, nu am inceput o campanie in sensul de a-i colectiona pe cei care ne sprijina sau a strange adeziuni la o platforma politica. Cu siguranta, vom ajunge si la acest lucru in momentul in care ideile pe care le-am expus vor ajunge la forme concrete de modificari ale Statutului sau ale Programului politic ale UDMR, pentru care, evident, vom cauta sustinatori printre organizatiile locale. Totusi, evident, exista un sprijin natural datorita faptului ca am lucrat foarte mult impreuna si stilul de lucru se potriveste si avem cam aceleasi conceptii despre eficienta in activitatea politica, din partea mai multor organizatii, cum ar fi organizatia judeteana Cluj, Bihor sau Arad. Fara a initia noi o astfel de cerere, daca ne sprijina sau nu, si-au exprimat aceasta intentie de a ne fi alaturi in acest demers.
Structura UDMR nu este adaptata noilor conditii politice
R: Domnule ministru, care sunt acele schimbari pe care vreti sa le impuneti? La un moment dat ati tinut o conferinta de presa in care vorbeati despre necesitatea in-fiintarii unui for intermediar intre Prezidiul Executiv al UDMR si Consiliul Reprezentantilor Unionali. In afara de aceasta schimbare, ce anume ati mai dori sa puneti pe tapet la viitorul Congres?
Z. N.: In primul rand as vorbi despre ceea ce este nevoie acum: de o eficientizare, de o modernizare a activitatii UDMR. Uniunea are o structura definita din 1993, iar in cei 14 ani trecuti de atunci s-a schimbat foarte mult viata politica din Romania si din Europa si este firesc ca si noi sa ne adaptam structura interna la aceste realitati. As incerca sa ma rezum la trei directii importante de schimbare, de innoire. In primul rand, structural. Si aici ati atins o problema, respectiv procesul decizional in UDMR. In momentul de fata avem un presedinte, avem un prezidiu executiv care are atributii executive si prea putine atributii politice, avem un Consiliu Operativ care, de fapt, suplineste Consiliul Reprezentantilor Unionali, care se intruneste din trei in trei luni, este un for politic de peste 120 de persoane si care poate sa ia decizii strategice. Insa viata politica din Romania ne solicita sa avem reactii saptamanale, lunare sau poate zilnice la evenimente politice care se deruleaza intr-un mod foarte rapid. Deci, este clar ca ar trebui sa cream o structura decizionala politica, imediat dupa presedinte, care sa poata sa ia astfel de pozitii politice. Evident, aceasta ar aduce si o schimbare a atributiilor Consiliului Reprezentantilor Unionali, care ar putea sa se dedice mai mult deciziilor strategice, de perspectiva, de a aborda probleme largi, de interes general. O alta directie despre care vorbim este eficientizarea activitatii si a comunicarii interne, respectiv o mai mare disciplina in interiorul Uniunii, mecanisme de distribuire de sarcini si mecanisme de a evalua activitatea celor alesi, si in plan local, si in plan national. In momentul de fata este foarte greu sa evaluam si sa putem chiar prezenta electoratului daca un primar sau un consilier local, judetean, deputat sau ministru chiar, isi satisface acele obligatii sau acele sarcini pe care le-a primit de la UDMR. O alta directie, cea de-a treia, ar fi comunicarea externa. Si este clar ca UDMR are nevoie sa isi schimbe, sa isi modernizeze modul de comunicare, atat cu electoratul specific, respectiv comunitatea maghiara din Romania, cat si cu intreaga societate romaneasca. Suntem de foarte multe ori priviti ca un partid cu o singura tema: protectia minoritatilor nationale. Daca ma uit la portofoliile detinute de UDMR in momentul de fata, respectiv Comertul Exterior, Lucrari Publice sau Societatea Informationala si domeniul Comunicatiilor, dar ma pot referi si la Sanatate, la Mediu, la Agentia Domeniilor Statului, la Agricultura Ð deci multe domenii unde avem obiective, avem rezultate, avem oameni care stiu sa gestioneze probleme nationale, politici nationale in aceste domenii Ð fapt prea putin cunoscut chiar si de electoratul nostru, dar si mai putin cunoscut de societatea romaneasca. Si asta, pentru ca acum comunicarea noastra nu este adaptata acestor nevoi si poate nici relatia noastra cu media. Dar in primul rand nu reusim sa prezentam aceste realizari sau aceste demersuri pe care le facem in toate domeniile vietii cotidiene.
