Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) nu renunţă la construirea unei burse a peştelui în Delta Dunării, proiect considerat aberant de specialişti şi de pescari. Marian Mănăilă, preşedintele ANPA, a declarat că a finalizat studiul de fezabilitate pentru realizarea bursei peştelui din Deltă. „Investiţia va costa 14 milioane de euro şi presupune realizarea bursei propriu-zise în portul Tulcea şi a 12 puncte de colectare a peştelui în Deltă. Finanţarea se va face din fondurile structurale pentru pescuit acordate de Uniunea Europeană. Într-o lună vom scoate la licitaţie proiectarea şi executarea acestui proiect”, a declarat Mănăilă.
Proiect demolat de specialişti
Specialiştii Institutului de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării din Tulcea, care monitorizează de zeci de ani pescăriile din Deltă, susţin că organizarea unei burse a peştelui în Deltă nu va combate braconajul piscicol, cum spun şefii ANPA şi ai Consiliului Judeţean. Cercetătorul Mircea Staraş, de la Institutul Delta Dunării, spune că proiectul ANPA combate efectul, nu cauza braconajului. „Este greu de presupus că pescarul va da fuga în fiecare zi cu peştele prins la depozitul bursei pentru a-l preda şi nu-l va vinde, la faţa locului, comerciantului de peşte, cum a făcut până acum. Braconajul poate fi combătut prin alte măsuri, cum ar fi instituirea moştenirii localnicilor asupra dreptului de a pescui în bălţile limitrofe localităţii în care trăiesc aceştia şi condiţionarea acestui drept de predare a peştelui cu acte fiscale comerciantului de peşte. Există un studiu privind redresarea pescăriilor din Deltă realizat cu fonduri de la Banca Mondială, neglijat de autorităţi, în care sunt soluţii mai puţin costisitoare pentru combaterea braconajului. Sunt soluţii care s-au mai aplicat în Deltă de către Grigore Antipa”.
Autorităţile tolerează braconajul
Monitorizările specialiştilor arată că cel puţin două treimi din peştele capturat în Deltă se comercializează pe piaţa neagră. În zonă s-au constituit, de‑a lungul anilor, reţele de braconaj care acţionează fără teamă de autorităţi, pentru că o bună parte din angajaţii celor şapte instituţii ale statului care au atribuţii să combată braconajul piscicol colaborează cu braconierii. Există informaţii potrivit cărora pescarii ar avea înţelegeri cu comercianţii ilegali de peşte, care le iau capturile de la locul de pescuit. Astfel, pescarii nu mai intră în conflict cu cei care controlează braconajul pentru că bărcile acestora sunt mereu goale. Peştele este transportat imediat de comercianţi cu navele rapide la autovehicule dotate cu instalaţii de refrigerare care aşteaptă pe malul Dunării. Poliţiştii au ştiinţă de aceste reţele, dar se fac că nu le văd. Pentru a dovedi că sunt eficienţi, controlorii braconajului piscicol capturează doar plase de pescuit tip filament şi mici cantităţi de peşte de valoare economică redusă de la pescarii care nu au aderat la marile reţele de braconaj. Există informaţii că transportatorii de peşte braconat utilizează facturi false, pe care le distrug după ce peştele ajunge în magazine.
Componentă politică
Investiţia ANPA de 14 milioane de euro are şi o componentă politică. Conform proiectului, cele 12 puncte de colectare a peştelui pe care ANPA şi-a propus să le amenajeze cu bani europeni în Deltă vor fi realizate pe pontoane ce urmează să fie achiziţionate de la firma Navrom Delta. Este vorba de pontoanele de acostare a navelor de pasageri din Deltă care nu mai sunt utilizate de operatorul de transport. Societatea Delta Navrom este parte a grupului de firme Navrom din Galaţi, în acţionariatul căruia se află şi Mircea Toader, liderul PDL Galaţi şi al grupului de deputaţi PDL.
