Deputat din 2004, Adrian Merka s-a făcut remarcat prin iniţiativele sale din domeniul economic
„România liberă – Ediţia de Transilvania” continuă prezentarea candidaţilor la alegerile parlamentare. După Adrian Papahagi (ARD), Hunor Kelemen (UDMR), Leonard Horvath (USL), Ioan Ciorca (PRM), Ramon Moldoveanu (ARD), Mircia Giurgiu (USL), Sandor Szocs (PPMT) ori Gheorghe Funar (PRM), azi este rândul unui deputat care aparţine grupului minorităţilor naţionale. Este vorba de bihoreanul Adrian Merka, preşedintele Uniunii Democrate a Slovacilor şi Cehilor din România, care este parlamentar din anul 2004.
Reporter: Ce fel de proiecte economice aveţi pentru noul mandat?
Adrian Merka: Doresc ca zona de vest, nord-vest a ţării să poată fi o zonă atractivă pentru investitorii din Slovacia, în comunele din aceste zone doresc să sprijin realizarea de parcuri industriale cu toate utilităţile, din martie 2012 să putem realiza un schimb de experienţă între camerele de comerţ din Slovacia şi cele din aceste regiuni din România, împreună cu diferite şedinţe interministeriale ale guvernelor Slovaciei şi României, ce ar trebui să se desfăşoare aici, în teritoriu, şi nu în Bucureşti.
Construcţia de depozite frigorifice zonale pentru fructe şi legume cu scopul de a stimula micii producători face parte din proiectul meu, alături de sprijinirea IMM-urilor printr-o legislaţie mai simplă, reducerea cotelor de contribuţii la bugetele asigurărilor sociale cu 2-5 procente, reducerea cotei de TVA la alimentele de bază cu 5 procente, dar şi de mărirea subvenţiilor acordate tinerilor care îşi deschid o mică afacere, la suma de 40.000 de euro.
Reporter: Slovacii din România reprezintă o minoritate importantă, localizată cu precădere în vestul ţării. Ce fel de proiecte culturale aveţi pentru ei?
Adrian Merka: Slovacii au ca răspândire zona de vest şi nord-vest, cu zone de potenţial turistic şi cultural foarte bogate. Doresc să înfiinţăm centre de informare turistică, doresc să continuăm organizarea de festivaluri internaţionale în judeţele Bihor şi Arad, judeţele cu ponderea cea mai mare de slovaci, seminarii internaţionale cu participarea studenţilor şi din universităţi din Slovacia şi Cehia, editări de broşuri pentru turismul cultural, religios cu zonele locuite de slovaci.
Viitorul Nădlacului, legat de liceul slovac
Reporter: Oraşul Nădlac este cunoscut drept „capitala” slovacilor din România. Cum vedeţi viitorul acestei comunităţi?
Adrian Merka: Viitorul acestei comunităţi este strâns legat de liceul din acest oraş, alături de deschiderea de noi locuri de muncă, iar prin atragerea unor noi investitori din Slovacia, tinerii pot rămâne aici şi îşi pot întemeia noi familii, alături de viitorii lor copii vor reuşi să menţină şi şcoala.
Reporter: Cum vedeţi dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Slovacia, în contextul în care sunt deja mari companii slovace care au investit în Transilvania, în domenii precum celulele stem?
Adrian Merka: Companiile mari din Slovacia doresc să sosească la noi în ţară, trebuie doar să demonstrăm că avem un mediu de afaceri solid, să dăm anumite facilităţi firmelor mari care investesc în România. La nivel guvernamental, în urma vizitei de săptămâna trecută la Bucureşti a premierului slovac Robert Fico, s-a căzut de acord asupra unor intalniri bilaterale economice între cele două state, atât pentru atragerea de fonduri europene pentru proiecte regionale comune, cât şi pentru proiecte naţionale.
Fonduri pentru infrastructură
Reporter: Tradiţia ultimelor două decenii arată că deputaţii minorităţilor naţionale reprezintă un factor de stabilitate, care este asociat guvernării. Care credeţi că ar trebui să fie, în acest context, agenda priorităţilor noului Executiv?
Adrian Merka: Într-adevăr, minorităţile din Parlament au fost atât un factor de echilibru între Opozitie şi Putere, cât şi un factor de stabilitate. Sper ca noul guvern să pună accent pe fondurile europene, pe o politică de stimulare a mediului privat, de stabilire a investiţiilor guvernamentale, cu prioritate în învăţământ, sănătate, apărare, iar pentru infrastructură, baza să o producă fondurile externe europene sau din parteneriatul public-privat.
