Marinarii romani sunt adesea victimele unor asa-zisi armatori, care le cer sute sau chiar mii de dolari pentru a-i imbarca. De multe ori, ei raman si cu banii dati, dar si… pe uscat, fara un loc de munca. Spaga a devenit o cutuma careia i se supun atat marinarii simpli, cat si ofiterii de vas.
Doar cu ajutorul unui fax si al unui e-mail escrocii reusesc sa pacaleasca in fiecare an zeci de marinari. Un caz „clasic” a fost inregistrat in aceasta vara, cand nu mai putin de zece persoane, sase din Constanta si patru din Cluj, au fost inselate de o firma din Cluj. Pacalitii urmau sa ajunga la bordul navei de croaziera „Chung Hin Harmony”, insa au sfarsit prin a-si petrece noptile prin gari, dormind in cutii de carton. Scenariul a fost foarte simplu. Armatorul, respectiv escrocul, a iesit pe piata cu oferte generoase si bine puse la punct. Contractele pe care le oferea erau foarte avantajoase financiar, salariile oferite variind intre 2.000 si 3.000 euro. Avand in vedere ca fiecare marinar cotizeaza pentru intermedierea dosarului, in contul firmelor-fantoma, sume de pana la 2.000 de euro, prejudiciul a fost estimat la peste 100.000 de euro. Recrutarea fortei de munca a fost facuta telefonic de armator. In toate cazurile, impresia pe care o lasa asa-zisul angajator este una deosebit de profesionista. Recrutii sustin mai multe interviuri telefonice, in urma carora personalul navigant este ales pe spranceana. La astfel de interviuri participa chiar zeci de persoane, dintre care, in general, nu raman mai mult de zece. In scurt timp, se intocmesc contractele, iar in cateva zile aspirantii sfarsesc prin a fi tepuiti.
La mare cautare pe piata de profil
„Afaceristii” straini i-au luat si ei in vizor pe marinarii romani. Aruncand oferte cu salarii de cateva mii de euro, armatorii fictivi au succesul garantat. In plasa unor asemenea afaceristi a cazut societatea galateana „Big Ocean Sea Pal”, firma care isi desfasoara activitatea in mod legal, avand toate autorizatiile necesare de la Autoritatea Navala Romana. In baza ofertei facute de o firma italiana, galatenii au inceput recrutarea. Se pare ca la selectie s-au prezentat cateva sute de persoane care au sustinut un interviu telefonic cu angajatorul din Italia. Italianul, daca era italian, s-a dovedit a fi foarte exigent si a elimiminat doritorii pe capete. In acest mod, au mai ramas pe baricade opt persoane care au semnat un precontract in care se prevedea ca vor fi remunerate cu 2.500 euro lunar. La cateva zile dupa aceea, cele opt persoane au urcat intr-o aeronava, cu destinatia Italia. Pe aeroport au fost asteptati de reprezentantul armatorului, care le-a cerut muncitorilor diferite sume de bani, pentru care le-a eliberat si chitanta. Dupa aceea, respectiva persoana le-a spus ca imbarcarea pe nava care urma sa-i duca in larg nu se mai putea face din Italia si i-a indrumat sa ia trenul catre localitatea franceza Toulon, unde urmau sa fie asteptati de o persoana de contact care sa le indice ambarcatiunea ce avea sa-i transporte pe platforma petroliera. Cei opt au luat informatia de buna, insa la Toulon nu i-a asteptat nimeni, iar visul de a fi platiti regeste s-a dus de rapa. Astfel, inselatii au luat legatura cu societatea galateana, care a fost nevoita sa inchirieze un autocar pentru repatrierea lor. Paguba produsa prin aceasta scamatorie se ridica la aproximativ 20.000 euro.
Vanatoarea de firme
De acesti escroci nu au scapat nici societatile din Constanta. Astfel, acestea au ajuns sa caute personal pentru niste nave din Taiwan care se ocupau cu pescuitul oceanic.
Pentru job s-au prezentat, la fel, cateva zeci de persoane care au fost intervievate telefonic si eliminate pe capete. In cele din urma, 11 persoane au supravietuit drasticelor interviuri. Salariile pe care urmau sa le primeasca se cifrau pe la 2.000 de euro. Viitorii pescari, daca putem spune asa, au luat avionul pana la Genoa, Italia, unde au fost intampinati de un agent al armatorului, care i-a indrumat spre localitatea franceza Marsilia. Agentul s-ar fi justificat spunand ca itinerarul pescadoarelor s-a schimbat si ca vor fi imbarcati in portul francez. Ca si in cazul precedent, la Marsilia nu-i astepta nimeni, asa ca sarcina repatrierii lor a revenit societatii constantene.
Ghid practic
Singurul lucru pe care trebuie sa-l faca un marinar care nu vrea sa fie pacalit de armatori si sa arunce, astfel, cu banii pe fereastra este sa devina membru al Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN). El va plati aici o cotizatie de membru, care este mai mult simbolica, dar va beneficia de o serie de servicii extrem de importante. „Singura institutie care poate oferi date complete despre armatori si despre agentiile de crewing este SLN”, spune presedintele sindicatului, Adrian Mihalcioiu. Astfel, marinarul care vrea sa plece in voiaj apeleaza la specialistii SLN, care vor verifica informatiile despre armator, despre agentia de crewing, inclusiv datele despre vapor. „Au fost cazuri cand vapoarele pe care au fost trimisi marinarii romani erau pe uscat de zece ani de zile sau cand, pur si simplu, acele vapoare nu existau”, spune Adrian Mihalcioiu. Liderul SLN a atras atentia ca cei mai multi marinari apeleaza la serviciile sindicatului cand este prea tarziu, adica dupa ce paguba a fost creata. „Incercam sa ii ajutam si pe ei, dar solutia este sa vina la noi inainte sa plece in voiaj”, a precizat Mihalcioiu.
Pierderi de sute de mii de euro
Potrivit liderului SLN, in Romania exista aproximativ 18.000 de marinari si 22.000 de persoane care lucreaza in domeniile conexe de pe vase, in special pe vase de croaziera, ca barmani, ospatari, chelneri etc. Daca fiecare dintre acestia da, la imbarcare, o spaga medie de 1.000 de euro, sumele stranse intr-un singur an se apropie de un milion de euro, tinand cont ca in 12 luni se fac, de regula, doua voiaje. Daca ne raportam la aceste sume, intelegem inflatia de agentii de crewing de pe piata constanteana si nu numai. Totusi, inainte de a face orice demers pentru plecarea in voiaj, trebuie sa consultati lista cu agentiile de selectie si plasare a personalului navigant care sunt autorizate de Autoritatea Navala Romana, singura in masura sa faca acest lucru. In prezent, aceasta lista cuprinde 114 societati, majoritatea din Constanta, si poate fi consultata pe pagina de internet a institutiei, la adresa www.rna.ro.
