Europarlamentarul maghiar Laszlo Surjan crede că modelul reconcilierii franco-germane este aplicabil şi în ceea ce priveşte relaţiile ungurilor cu celelalte naţiuni din Bazinul Carpatic pe al căror teritoriu există importante minorităţi maghiare. El a explicat în cadrul unei mese rotunde pe care a mediat-o, la Cluj, că a iniţiat, de curând, un demers numit „Mişcarea de Reconciliere din Spaţiul Carpatic”, în cadrul căruia organizează în România, Ucraina, Serbia, Slovenia şi Croaţia o întâlnire cu personalităţi locale ale majorităţii, dar şi din comunitatea maghiară.
O comunitate de 80 de milioane de oameni
„În această regiune a Carpaţilor trăiesc 80 de milioane de oameni care au nevoie unii de alţii. Ar fi o minciună să pretindem că nu au existat răni între noi, dar ele pot fi vindecate şi există mai multe lucruri care ne leagă, decât care ne despart. Astăzi trăim cu toţii în Uniunea Europeană, care s-a născut tocmai din dorinţa de a topi diferenţele. Să nu credeţi că germanii şi francezii nu se urau mai tare decât românii şi maghiarii, dar dacă ei s-au reconciliat, noi de ce nu am reuşi?”, a spus Surjan.
Intelectuali români şi maghiari au discutat despre realaţiile interetnice
Ideea i-a venit europarlamentarului în urmă cu doi ani, iar în toamna lui 2010 a pus deja bazele acestei „Mişcări”, iar primele două întâlniri au avut loc la Subotica, în Serbia, şi la Berehove, în Ucraina. De asemenea, „Mişcarea de Reconciliere” a primit până acum susţinerea a peste 1.600 de persoane, care au semnat pentru „Carta reconcilierii”, iar pe siteul Mişcării va fi realizată o hartă a Bazinului Carpatic pe care se va spune câţi oameni au semnat şi de unde sunt ei.
„Mişcarea nu aparţine nici unui partid, nici unei grupări politice ci se construieşte exclusiv pe cooperarea dintre sfera civilă, biserici şi indivizi”, a explicat Surjan, care este membru FIDESZ, iar din 2004 este eurodeputat în cadrul Partidului Popular European.
La masa rotundă de dialog organizată în Ardeal au mai participat preşedintele Ligii Pro Europa Târgu-Mureş, Smaranda Enache, scriitorul Samu Benkő, care este născut în Cluj, directorul Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca, Marius Tabacu, istoricul Lucian Năstasă, jurnalistul budapestan Mihály Beke, care este născut la Cluj, şi istoricul Ovidiu Pecican. Ei au spus în discursul lor că prin aceste discuţii ar trebui identificate problemele şi punctele sensibilile existente între cele două comunităţi, la care apoi ar trebui găsite soluţii.