Presedintele Consiliului Judetean Alba, Ion Dumitrel, a cerut, ieri, public institutiilor statului (Politie, Parchete, DNA etc.) deblocarea dosarelor care vizeaza falimentarea celor mai importante intreprinderi construite in vremea comunismului. Este vorba „gauri” de mii de miliarde ramase in urma inchiderii sau „privatizarii” unor societati comerciale, care au daramat bugetele locale ale oraselor in care au functionat si au lasat pe drumuri mii de oameni si pentru care deocamdata nimeni nu a fost gasit responsabil.
Lumina in afaceri intunecate
Presedintele CJ si, totodata, presedinte executiv al filialei PD, Ion Dumitrel, a cerut institutiilor statului ca intr-o luna sa informeze cu privire la ce s-a intamplat in cazul inchiderii combinatului de la Zlatna, a unitatilor miniere, a privatizarii SC „Bega Upsom” Ocna Mures si a motivelor care au dus la imposibilitatea unor firme care inca functioneaza de a-si plati taxele locale catre primarii.
„Intreb toate institutiile statului de ce nimeni nu a fost tras la raspundere pentru administrarea frauduloasa si ilegalitatile facute la unele societati comerciale”, a spus Dumitrel. De asemenea, el a cerut deblocarea dosarelor, in cazul in care acestea au fost oprite din diferite motive. „Aceste institutii trebuie sa dea drumul dosarelor care au fost blocate, sa se faca dreptate pentru cele cateva mii de locuitori. Societatile comerciale au fost distruse si nimeni nu a fost intrebat nimic: "Ampelum" Zlatna, "UM Cugir", Fabrica de Arme Cugir, "Refractara" SA ("Resial" SA – n.r.), care a fost o hotie pe fata a statului roman, "UTEPS" Alba Iulia, te crucesti ce citesti in actele de control, "Metalurgica" Aiud, "UPSOM" Ocna Mures – sa stim cum s-a privatizat atunci cu 17 miliarde”, a adaugat presedintele Consiliului Judetean.
Referitor la „Bega UPSOM”, Ion Dumitrel a lasat sa se inteleaga ca cei care au cumparat firma au beneficiat de sprijinul unor institutii ale statului si ca patronii si-au scos banii respectivi inainte de a o revinde la un pret mult mai mare. „Institutiile statului trebuie sa spuna ce s-a intamplat. Nu stiu, nu cunosc ca cineva de la nivelul Aliantei sa fi transmis politic cuiva sa nu isi faca datoria. Daca nu si-o fac, ei sunt singurii vinovati. Daca nu fac treaba, vor trebui sa dea ei socoteala in fata celor in drept”, a adaugat presedintele CJ cu privire la eventualitatea ca tocmai unii membri ai Aliantei „D.A.” sa fi facut presiuni pentru oprirea unor cercetari.
Dumitrel a mai afirmat ca ceea ce s-a intamplat la firmele respective nu poate fi un secret si ca trebuie sa ajunga la urechile celor care au fost afectati de respectivele falimente. Potrivit reprezentantilor CJ, datoriile acestor firme catre administratiile locale din orasele unde au functionat sau functioneaza inca ajung la aproximativ 74 de miliarde lei.
Cele mai mari sume restante le are „UM Cugir”, peste 28 de miliarde lei, Exploatarea Miniera „Ariesmin” Baia de Aries – 12 miliarde, „Metalurgica” – 10 miliarde, „Refractara” – 9 miliarde, „Ampelum” Zlatna si „UTEPS” Alba Iulia, cate 6 miliarde.
Gauri de mii de miliarde
Aceste firme au fiecare dintre ele o istorie aparte. Pe toate le leaga, insa, faptul ca nu exista vinovati pentru situatia in care au ajuns. Una dintre cele mai mari „gauri” din economia judetului se regaseste la „Ampelum” Zlatna, unde datoriile care nu vor fi niciodata acoperite depasesc 1.000 de miliarde, chiar si dupa ce toate activele au fost vandute.
In batalia pentru societate, singurii care au pierdut au fost cetatenii orasului, care au ramas fara nici o posibilitate de a-si gasi de lucru, dar si cateva firme de buna credinta care nu vor mai avea niciodata ocazia sa-si recupereze creantele. Zlatna, care arata ca dupa un mare jaf, a ramas cu o rata a somajului de peste 90 la suta si probleme economice foarte grave.
Vinovati pentru peste 1.000 de miliarde lipsa nu s-au gasit. Pana acum, chiar si cei care conduc administrativ judetul evitau sa discute deschis despre ce s-a intamplat la Zlatna, considerand ca afacerile de acolo reprezinta un subiect „tabu”.
„Tabu” a fost multa vreme si modul in care s-a privatizat „Bega UPSOM” Ocna Mures, care a ajuns in ograda fratilor Emil si Marius Cristescu, doi oameni de afaceri controversati din Timisoara. Privatizarea a fost mediata de fostul deputat PSD de Alba, Codrin Stefanescu, care, de altfel, s-a si laudat cu acest lucru inclusiv in public. Pretul de 17 miliarde lei, cat au platit pentru firma fratii Cristescu, a fost considerat ca fiind foarte mic.
Dupa trei ani, societatea a fost vanduta cu suma de 620 de miliarde lei catre „GHCL”, o companie indiana care si-a facut astfel intrarea pe piata europeana inchisa, de altfel, a produselor clorosodice.
Si la „UTEPS” si respectiv la „Resial” din Alba Iulia, lucrurile nu au fost clarificate, desi se afla in atentia procurorilor si politistilor. Dupa o privatizare esuata, „UTEPS” a fost lichidata. Firma a fost preluata de la FPS de catre „Satex” SRL Alba Iulia, in anul 2000. Dupa trei ani, noul proprietar a solicitat APAPS desfiintarea contractului pe motiv ca nu mai poate sustine activitatea societatii. Intre timp, insa, restantele de 80 de miliarde pe care firma le avea la privatizare, s-au transformat in 300 de miliarde.
Afacerea „Resial”, cel mai rasunator faliment din ultimii 15 ani, a fost indelung adusa in discutie de reprezentantii PD, inainte de campania electorala. „Lovitura de gratie” a fost primita, in 2001, cand „Resial” a fost „incarcata” artificial cu datorii de peste 300 de miliarde lei in urma unei afaceri „regizate” de Constantin Samson, presedintele Centrului de Afaceri Romano-Rus, cunoscut ca un apropiat al fostului presedinte Ion Iliescu. In aceeasi perioada, din Consiliul de Administratie al societatii a facut parte si vicepresedintele Senatului Romaniei, senatorul PSD Doru Ioan Taracila.
Un capitol aparte in istoria afacerilor dubioase din judet il mai reprezinta si inchiderea exploatarilor miniere din Apuseni si a firmelor care au castigat de pe urma acestei operatiuni.
