Oamenii sunt speriaţi de fluctuaţia cursului valutar, de aceea caută plasamente mai sigure.
Criza economică a adus şi schimbarea strategiilor potrivit cărora oamenii de afaceri îşi plasează economiile. Dacă, până acum, ei preferau plasamentele în euro, dolari americani, franci elveţieni ori lire sterline, care aveau randamente bune, acum ei se reorientează către plasamente mai solide. Pe fondul fluctuaţiilor euro provocate de criza datoriilor din Grecia şi de dificultăţile financiare ale unor state precum Irlanda ori Portugalia, dar şi din cauza pompării unui flux mare de dolari pe piaţă de către Federal Reserve din Statele Unite ale Americii, plasamentele în aur devin tot mai interesante.
Siguranţa, motivul principal
Bănăţenii au început să se înghesuie la ghişeele băncilor pentru a-şi cumpăra aur, conştienţi că investiţia în metalul galben a devenit una dintre cele mai sigure metode de a-şi proteja economiile. Răspândită pe scară largă în rândul comunităţilor de rromi, metoda păstrării economiilor în bijuterii sau lingouri de aur tinde să se răspândească rapid şi la nivelul populaţiei majoritare.
Astfel, în condiţiile unei cereri tot mai mari pe piaţă, preţul aurului a atins, recent, un vârf istoric pe piaţa românească, tranzacţionându-se cu 175 de lei gramul. Pe piaţa internaţională, în urmă cu câteva zile, aurul era tranzacţionat cu preţul record de 1608 dolari uncia.
Într-o perioadă în care euro sau dolarul au cursuri extrem de variabile, bănăţenii au început să se înghesuie la ghişeele băncilor pentru a-şi cumpăra aur, conştienţi că investiţia în metalul galben a devenit una dintre cele mai sigure metode de a-şi proteja economiile.
Răspândită pe scară largă în rândul comunităţilor de rromi, metoda păstrării economiilor în bijuterii sau lingouri de aur tinde să se răspândească rapid şi la nivelul populaţiei majoritare.
Vârf istoric
Astfel, în condiţiile unei cereri tot mai mari pe piaţă, preţul aurului a atins, recent, un vârf istoric pe piaţa românească, tranzacţionându-se cu 175 de lei gramul.
Pe piaţa internaţională, în urmă cu câteva zile, aurul era tranzacţionat cu preţul record de 1608 dolari uncia. „Interesul este în evidentă creştere, mai ales pentru cantităţi mici, în jur de unu-două kilograme. Din ce în ce mai mulţi investitori tratează aurul ca pe o valută de refugiu. Suntem una dintre cele două bănci care derulează operaţiuni cu aur şi intermediem operaţiuni de acest gen la Bursa de la Viena pentru clienţii noştri din toată regiunea de vest.
Avem transporturi de aur în fiecare săptămână. Clientul face solicitarea şi noi îi obţinem cel mai bun preţ de la Viena, de aceea nu pot să vă spun preţul la care se tranzacţionează, de regulă, aurul. În mod normal, preluăm doar cereri de peste un kilogram de aur, dar în practică acceptăm şi cereri de o uncie (33,3 grame) pentru că, în acest fel, se adună cantităţi mai mari şi, astfel, se justifică transportul din Austria. De la începutul anul, pentru clienţii din Timiş am achiziţionat peste 25 de kilograme de aur, în valoare de aproape un milion de euro”, ne-a dezvăluit Anca Flueraş, director judeţean retail la BCR Timiş.
Greşeală sau oportunitate?
Deşi unii analişti financiari atrag atenţia că este o greşeală să cumperi aur acum, când preţul este la maxime istorice, fostul patron al Trustului de presă „Agenda” Timişoara, Zoltan Kovacs, spune că investiţia în aur este una dintre cele mai rentabile. „În urmă cu doi ani, un lingou de aur de 100 de grame costa 21.000 de euro, iar acuma valorează 36.000 de euro. Un câştig de 15.000 de euro în doi ani”, spune Kovacs, care, în urmă cu câţiva ani, a achiziţionat lingouri de aur pentru premierea cititorilor Agenda şi pentru nepoţica sa. Actualmente are investiţi în monede de aur şi argint aproape 70.000 de euro.
Interes maxim
În acest context economic, interesul pentru proiectele miniere care ar putea să repună România pe harta producătorilor de aur este tot mai mare. Cel mai important astfel de proiect este cel al companiei Roşia Montană Gold Corporation. Aceasta a primit undă verde, din punctual de vedere al specialiştilor în patrimoniu, pentru proiectul minier din Munţii Apuseni, care ar urma să aducă în economia României circa 4,3 miliarde de euro. Un alt proiect, de mai mică anvergură, este derulat în Baia Mare de concernul rusesc Romaltyn Mining, deţinut de oligarhul Mihail Prokhorov.
