Printre satenii din Bistrita-Nasaud crunt loviti de viitura din aceasta vara s-a instalat o adevarata psihoza. Cu problemele nerezolvate inca, traumatizati de dezastrul pe care l-au trait, locuitorii Vaii Tiblesului asteapta ploile abundente si inghetul care isi intra treptat in drepturi cu frica in san.
Nici un podet de rezerva nu inlocuieste podul distrus din centrul comunei pentru care, datorita blocajului din Consiliul Judetean, nu s-a efectuat pana acum nici macar proiectul tehnic. Riscurile sunt majore, la fel de palpabile ca si declaratiile electorale ale autoritatilor ce s-au perindat de-a lungul timpului in zona.
Viitura din 20 iunie de pe Valea Tiblesului a ucis 13 oameni, a distrus complet 46 de case si a afectat peste 900 de gospodarii. Pagubele in infrastructura au fost evaluate la peste 1.500 de miliarde lei vechi. Pagubele sufletesti nu au putut fi cuantificate.
Potrivit primarului comunei, Stefan Perhaita, printre localnici bantuie spaima de iarna care incetul cu incetul isi face simtita prezenta in zona. „Sunt terorizati, parca sunt afectati de o psihoza in grup. Mai ales cei din zonele grav periclitate si care pot retrai cosmarul de azi vara in orice moment. Supravegheaza singuri zonele de risc si cum incepe sa picure, cum isi fac bagajele”, a adaugat edilul.
Satui de promisiunile autoritatilor, oamenii nu mai cred decat in Dumnezeu la care se roaga ca scenariul de cosmar din aceasta vara sa nu se mai repete niciodata. Ici-colo, cate o troita ridicata in cinstea celor ucisi de ape si aluviuni, nu ii lasa sa uite ceasurile negre de iunie in care natura a spulberat totul in cale.
Pomeni mijlocite de Flutur
Guvernul a alocat pentru sinistrati doar materialele de constructie de baza. Pentru restul Primaria a facut eforturi uriase, iar ajutoarele in alimente, imbracaminte si alte donatii – picaturi intr-un ocean cu apa – au prins si ele bine fara a fi, insa, suficiente. Saptamana trecuta, prin mijlocirea ministrului Agriculturii, Gheorghe Flutur, doua directii silvice din Suceava si Maramures au donat in total 170 metri cubi de material lemnos.
Necesarul comunei este, insa, de circa 1.400 mc. Si nu poate fi acoperit pe plan local. Si asta, cu toate ca Primaria detine o bucata de padure comunala, dar drumurile forestiere din zona sunt complet distruse si blocate cu aluviuni. O incercare de deblocare a unui astfel de drum forestier pentru procurarea unor lemne necesare la o constructie a rezultat intr-un buldozer inghitit de noroaie.
„Am avut nevoie de doua TAF-uri si ore in sir de munca ca sa extragem buldozerul din mal”, a adaugat edilul Perhaita. Pana atunci insa, doua familii de rromi dorm inca in modulele donate de Guvern si se incalzesc gratie unui generator electric adus tocmai din Primarie. Situatia lor va fi rezolvata abia saptamana urmatoare.
Casele noi ale sinistratilor care s-au trezit intr-o clipa fara agoniseala de-o viata se afla in diferite stadii de constructie. 22 dintre localnici si-au gasit singuri adapost peste iarna si vor incepe constructia locuintelor abia la primavara. Le e frica sa nu le vada si pe acestea inghitite de ape.
Podul de piatra… tot daramat
Podul din centrul comunei – pentru a carui reconstructie este nevoie de 70 de miliarde lei vechi – este, pentru moment, punctul cel mai sensibil din toata ecuatia dezastrului. La cinci luni de la viitura autoritatile judetene nu au fost capabile sa faca nici macar proiectul tehnic.
Potrivit primarului comunei, nu s-a alocat nici un ban pentru efectuarea proiectului din cauza blocajului pe care l-a traversat Consiliul Judetean, iar riscurile la care sunt supuse cele circa 50 de gospodarii din imediata vecinatate sunt majore.
