În ultimele luni, relaţiile dintre România şi Ungaria s-au înrăutăţit considerabil după venirea la putere a Guvernului condus de Victor Ponta, iar tensiunile dintre cele două state s-au accentuat până la un nivel care nu mai fusese atins de la începutul anilor 1990. Puntul culminant a fost atins în contextul campaniei electorale pentru alegerile locale, atunci când lideri ai radicalilor maghiari din Transilvania şi ai formaţiunii de guvernământ din Budapesta au încercat să aducă în România rămăşiţele pământeşti ale poetului nazist Jozsef Nyiro şi să transforme reînhumarea acestuia într-un eveniment politic. Autorităţile române, prin fostul ministru clujean al Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, de la PSD, s-au opus cu duritate. Au urmat schimburi tăioase de replici, apoi o adevărată eră glaciară părea să se fi instalat între autorităţile române şi cele maghiare. Premierul din Budapesta, Viktor Orban, şi cel din Bucureşti, Victor Ponta, s-au ignorat reciproc cu ocazia mai multor întâlniri internaţionale. Epoca în care guvernele român şi maghiar ţineau şedinţe comune părea să fi fost apus definitiv.
Dezgheţ via Cluj
Însă relaţiile dintre autorităţile române şi cele maghiare au început să se dezgheţe. Iniţiativa i-a aparţinut fostului premier PDL, primarul din Cluj, Emil Boc. Acesta a profitat de faptul că în oraş a avut loc un festival de calitate, Zilele Culturale Maghiare, ca să îl invite personal pe ministrul delegat de Externe la Ungariei, Zsolt Nemeth. Este vorba de una dintre cele mai influente voci din politica maghiară. Vicepreşedinte al FIDESZ, Zsolt Nemeth este considerat de mulţi analişti maghiari drept cea mai influentă voce în domeniul politicii externe din Guvernul din Budapesta. Zsolt Nemeth, care a dezvoltat, în contextul colaborării din Partidul Popular European, o relaţie personală excelentă cu Emil Boc, a fost primit la Cluj cu toate onorurile. Iar după întâlnirea cu fostul premier, Zsolt Nemeth a oferit o serie de declaraţii publice care reprezintă o adevărată cotitură în relaţiile dintre România şi Ungaria.
Delimitare de radicali
Zsolt Nemeth a ţinut să îl dezavueze pe colegul său de partid, parlamentarul radical Laszlo Koszegi, care declara acum câteva zile că, prin 2020, este posibilă o revizuire a frontierei dintre România şi Ungaria. „Ungaria va respecta toate tratatele internaţionale”, a avertizat ministrul maghiar. Zsolt Nemeth a precizat că autorităţile de la Budapesta vor sprijini în continuare minorităţile maghiare de peste graniţă, care vor să îşi păstreze cultura, însă a dat de înţeles că declaraţii de genul celor făcute de Koszegi sunt inacceptabile. Mai mult, în contextul în care preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, a repus pe tapet chestiunea autonomiei Harghitei şi Covasnei, Zsolt Nemeth a dat dovadă de o moderaţie surprinzătoare. El a refuzat să comenteze declaraţiile lui Hunor Kelemen şi a spus că liderii maghiarilor ardeleni ştiu mai bine ce este bine pentru comunitatea pe care o reprezintă, fără să aibă nevoie de sfaturi de la Budapesta. Aeste declaraţii au fost privite cu surprindere, în contextul în care unii dintre politicienii budapestani au încercat, în ultima perioadă, să îşi creeze o influenţă cât mai mare în rândul partidelor maghiarilor ardeleni.
Sprijin pentru Cluj
Zsolt Nemeth a făcut un pas mai departe şi a făcut o declaraţie pe care pe mulţi comentatori i-a surprins. Guvernul maghiar va susţine candidatura Clujului va titlul de Capitală Culturală Europeană, în anul 2021. Anunţul a fost făcut de ministrul delegat de Externe al Ungariei, Zsolt Nemeth, în urma întâlnirii cu primarul din Cluj, Emil Boc. Zsolt Nemeth a declarat că Clujul va beneficia şi de experienţa oraşului maghiar Pecs, cu care este înfrăţit, şi care a fost deja Capitală Culturală Europeană. Mai mult, rugat să comenteze declaraţiile ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, care afirma zilele trecute că românii din Ungaria au mai puţine drepturi decât maghiarii din România, Zsolt Nemeth l-a invitat pe oficialul român la dialog şi a spus că ar fi bine ca oficialii din cele două ţări să nu mai facă declaraţii unilaterale, ci să discute între ei.
