Subiectul plajelor a fost capul de afis al stirilor turistice din ultimele luni. Aceasta, si din cauza faptului ca, in general, turismul reprezinta un sector important, iar imaginea conteaza. Incepand cu 2006, s-a implementat un nou sistem de gestiune a plajelor, care este de fapt o strategie pe termen scurt si mediu. Sistemul este abia la inceput si poate fi imbunatatit cu ajutorul factorilor implicati in turism. Adversarii si partizanii strategiei asteapta sfarsitul sezonului pentru a evalua beneficiile si neajunsurile. Directorul DADL, Ionel Manafu, este printre cei care cred ca metoda aplicata din acest an este buna si pentru turism, si pentu beneficiarii acestei activitati.
– Ce se intelege prin „privire de ansamblu” asupra plajelor de pe litoralul romanesc?
– Gospodarirea integrata a zonei costiere reprezinta un concept modern, bazat pe principiul dezvoltarii durabile, care presupune amenajarea si protectia acestui teritoriu tinand seama de dezvoltarea economica si sociala legata de prezenta marii, in vederea mentinerii pentru generatiile viitoare a echilibrului ecologic si a ambientului din zonele costiere. Romania, ca viitor stat membru al UE, trebuie sa isi armonizeze legislatia specifica acestui domeniu cu cerintele viitorilor parteneri. De asemenea, este necesar sa fie identificate politicile si programele care abordeaza atat zonele terestre, cat si cele marine ale zonei costiere, sa faciliteze participarea publicului la acest proces, sa identifice surse de finantare pentru realizarea programelor, mecanisme de coordonare si proceduri de lucru si sa stabileasca sisteme de monitoring, diseminarea informatiei, precum si programe de instruire si educare privind managementul integrat al zonei costiere.
– Ce inseamna managementul integrat al zonei costiere?
– Principala problema a plajelor de pe litoralul romanesc nu este reprezentata de cine a inchiriat plajele, ci de gasirea unor solutii eficiente de stopare a eroziunii costiere, mai exact de stopare pierderii plajelor, dar si a erodarii falezelor. Fenomenul este alarmant, iar daca nu se intervine prompt, riscam ca in urmatorii ani sa nu mai avem plaja. In acest context, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Administratia Nationala Apele Romane si Directia Apelor Dobrogea-Litoral au in derulare mai multe proiecte, cu finantare externa, prin care se propun solutii de stopare a eroziunii. Un astfel de studiu va fi finalizat in urmatoarele doua luni si este finantat de guvernul japonez. Se vor identifica masuri ce trebuie luate in protectia si reabilitarea partii sudice a tarmului romanesc al Marii Negre, pe sectorul Vama Veche-Midia Navodari. Agentia Japoneza pentru Cooperare Internationala (JICA) este responsabila pentru implementarea programului tehnic de cooperare. Datorita faptului ca eroziunea costiera nu ameninta doar pierderea de suprafete de plaja, ci pune in pericol si calitatea activitatilor in zona costiera, este imperios necesar un proiect pentru protectia si reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra. Tot japonezii efectueaza studiul privind acest aspect, activitate ce se va finaliza in septembrie. Vor fi inaintate un plan de protectie costiera intre Vama Veche si Midia Navodari, precum si doua studii de fezabilitate pentru zone critice in ceea ce priveste eroziunea plajelor, evaluate ca fiind prioritare. Specialistii JICA au stabilit ca zonele de risc sunt Mamaia Sud, Eforie Nord si Sud, Constanta Nord si Costinesti. Trebuie specificat ca degradarea falezelor este o problema extrem de importanta si necesita o rezolvare urgenta. Directia Apelor Dobrogea-Litoral va demara incepand de anul viitor doua lucrari extrem de complexe: refacerea falezelor din Constanta si Eforie Sud. Dupa cum se stie, in cele doua zone este necesara interventia rapida pentru ca procesul de erodare este avansat si exista riscul sa fie afectate locuintele din zona.
– Pana acum s-a intervenit
pe plaje?
– Directia Apelor Dobrogea-Litoral a reusit reabilitarea unei plaje afectate de eroziune. Este vorba de plaja din statiunea Venus – Cap Aurora, unde anul acesta se vor finaliza lucrarile la proiectul de reabilitare a zonei. Obiectivul a cuprins digul submers din saci-container umpluti cu nisip, reabilitarea digurilor existente, zid de sprijin la limita complexului turistic, precum si refacerea plajei cu nisip de aport. Costurile pentru refacerea acestei bucati de plaja au ajuns la circa 40 miliarde de lei vechi. Nu putem sa nu amintim de statiunea Costinesti, a carei plaja a fost distrusa de inundatiile din septembrie 2005. Ansamblul de lucrari hidrotehnice propus de specialistii nostri, sustinut de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, a dus la o redefinire a zonei. Este cea mai complexa lucrare de acest gen de dupa 1990 si va asigur ca nu va fi singura. Dar pentru a sustine astfel de lucrari sunt necesari bani. O data cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, speram in accesarea de fonduri structurale destinate unor lucrari de refacere a litoralului. Litoralul romanesc are sanse de reabilitare, iar Directia Apelor Dobrogea-Litoral este decisa sa valorifice momentul.
