Proiectul guvernamental „Dracula Park”, considerat la un moment dat cel mai important din domeniul turismului, a devenit o amintire si material de lucru pentru procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). Demarat cu mare fast la sfarsitul anului 2001, investitia s-a „impotmolit” in ilegalitati savarsite de initiatori, dar si in protestele UNESCO fata de amplasarea parcului de distractii in apropierea municipiului Sighisoara (judetul Mures).
UNESCO s-a opus proiectului de la Sighisoara
Construirea unui parc de distractii cu titulatura „Dracula Park” a fost promovat pe vremea cand Ministerul Turismului a fost condus de reprezentantul PSD Dan Matei Aghaton. In 2001 a fost aprobata o hotarare de Guvern privind infiintarea societatii „Fondului de Dezvoltare Turistica” SA Sighisoara, avand ca actionar majoritar Consiliul Local, care urma sa administreze viitorul obiectiv.
Hotararea Executivului a avut ca efect imediat cresterea aproape necontrolata a pretului caselor si terenurilor din zona municipiului muresean. Parcul ar fi trebuit sa se construiasca pe platoul Breite, in apropierea orasului.
Initiatorii au considerat ca asocierea parcului de distractii cu Cetatea din Sighisoara, una dintre cele mai importante constructii medievale din Europa, ar fi adus milioane de turisti. Nu a fost sa fie, insa, asa deoarece proiectul nu a mai ajuns sa fie realizat in zona municipiului transilvanean. Protestele ecologistilor au convins UNESCO sa se opuna investitiei pe motiv ca afecteaza situl arheologic si Cetatea.
O alta cauza a esecului tinea de estimarea profitului. Promotorii proiectului porneau de la ideea ca parcul va fi vizitat de 1.100.000 de persoane pe an, adica 2.200 pe zi, care ar fi cheltuit cate 25,5 dolari fiecare. 75 la suta dintre acestia ar fi fost romani ce locuiesc pe o raza de 80 de kilometri fata de Sighisoara.
Un alt motiv a fost distrugerea rezervatiei naturale de pe platoul Breite. La vremea respectiva, proiectul a fost si o afacere care s-a dovedit a fi destul de dubioasa. 15.000 de investitori au cumparat, prin oferta publica, lansata in 2002, actiuni la Fondul care ar fi trebuit sa administreze proiectul, in valoare totala de 20 de miliarde lei vechi. Initial, banii au fost pastrati la Banca Comerciala Romana, insa, ulterior, contul a fost transferat la Banca „Carpatica”, apartinand controversatului om de afaceri sibian Ilie Carabulea. Si acest lucru a starnit controverse in legatura cu intentiile Guvernului privind proiectul.
„Transferul” proiectului la Snagov Ð un esec
Decizia UNESCO si controversele iscate de proiect au determinat Fondul de Dezvoltare Turistica Sighisoara (FDTS) sa comande un studiu in legatura cu viitorul proiectului. Acesta a fost realizat de „Pricewaterhouse Coopers” si a avut ca si concluzie faptul ca „Dracula Park” ar avea mai multi vizitatori si ar fi mai profitabil daca ar fi amplasat in apropierea Capitalei.
Analistii de la „Pricewaterhouse Coopers” au comparat trei posibile locatii pentru „Dracula Park”: Bucuresti, Constanta si Sighisoara, din perspectiva fluxului de vizitatori, a ratei profitului obtinut din exploatarea parcului si a investitiilor necesare. Potrivit analizei respective, in Capitala ar fi venit cei mai multi vizitatori, peste un milion pe an, in vreme ce in Sighisoara parcul ar fi putut fi vizitat de 623.000 de oameni.
Imediat dupa publicarea concluziilor studiului, ministrul Dan Matei Aghaton a anuntat construirea parcului „Dracula Park” pe un teren din localitatea Snagov. In luna octombrie 2003, Guvernul a aprobat un memorandum in care se propunea configurarea proiectului sub forma unui parc industrial, pe un teren situat in Snagov. Valoarea totala a investitiei a fost estimata la aproape 70 de milioane de euro.
Conform actualului proiect, pe amplasamentul de la Snagov, in afara de parcul de distractii tematic urmeau sa fie amenajate un teren de golf, un hipodrom, un parc acvatic, o pista de carting, un circuit auto, precum si o zona speciala reprezentand Romania in miniatura.
Si acest proiect s-a dovedit a fi un esec, in conditiile in care au aparut suspiciuni in legatura cu decizia Guvernului de a ceda de 486 de hectare de teren aflate in proprietatea statului si in administrarea Regiei Autonome a Protocolului de Stat. Constatand ca societatea „Dracula Park” nu si-a respectat nici o obligatie contractuala, Consiliul de Administratie al RA-APPS a decis, la 28 februarie 2006, incetarea contractului. La 6 martie 2006, regia a solicitat societatii acordul pentru incetarea contractului si intentioneaza sa se adreseze Justitiei daca „Dracula Park” nu va da curs cererii.
Ilegalitati semnalate
de Curtea de Conturi
In 2005 a existat si un control al Curtii de Conturi la societatea „Fondul pentru Dezvoltare Turistica” SA Sighisoara, care a scos la iveala nerespectari ale prevederilor legii, precum cedarea ilegala a dreptului de prioritate exclusiva a marcii „Dracula Park” sau inexistenta aprobarilor studiului de fezabilitate. Procurorii financiari au ajuns, insa, la concluzia ca nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, dosarul fiind astfel clasat.
Verificarile Curtii de Conturi s-au axat pe drepturile cuvenite Consiliului Local Sighisoara, in calitatea sa de actionar la Fondul pentru Dezvoltare Turistica, care nu a achitat, in conditiile retragerii acestuia din actionariat, suma de 4,2 miliarde lei. Aceasta suma reprezenta diferenta dintre valoarea contabila si cea nominala a titlurilor aferente aportului in natura constand in teren si valoarea actiunilor aferente aportului in bani la capitalul social initial.
Chiar inainte de a se decide schimbarea locatiei, proiectul a „inghitit” deja foarte multi bani din bugetul statului. Pana la sfarsitul anului 2002 s-a cheltuit deja 6 miliarde lei pentru studiul de consultanta, 15 miliarde pentru studiul de prefezabilitate si alte 2 miliarde pentru masuratorile topometrice si arheologice ale platoului Breite.
Dupa „transferul” proiectului la Snagov s-a incercat listarea la bursa a societatii „Dracula Park”. Societatea a fost inregistrata in evidentele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) ca firma emitenta de valori mobiliare, ca urmare a ofertei initiale de vanzare actiuni derulate in 2002. Investitorii ar fi trebuit sa-si recupereze banii dupa listarea la bursa a societatii.
CNVM nu a permis, insa, listarea pana ce instanta de judecata nu se pronunta in legatura cu legalitatea deciziei de cedare a terenului aferent investitiei de catre stat. Parlamentarii PNL Nicolae Vlad Popa si Eugen Nicolaescu au atacat hotararea respectiva de Guvern in instanta de contencios-administrativ. Dupa schimbarea culorii politice a Guvernului, proiectul a cazut in dizgratie, reprezentantii actualei puteri anuntand ca vor sa sustina o investitie care are prea multe semne de intrebare in legatura cu legalitatea demersurilor efectuate pana in prezent.
Mai mult decat atat, premierul Calin Popescu-Tariceanu i-a cerut, ieri, ministrului-delegat pentru control, Cristian David, sa verifice situatia contractului incheiat in urma cu trei ani intre RA-APPS si societatea „Dracula Park”, pentru constituirea parcului turistic si de agrement de la Snagov, dupa ce a constatat o lipsa de reactie in ultimul an din partea Regiei in rezilierea acestui contract.
Memoriul deputatului Nicolaescu, transmis DNA
Procurorii Anticoruptie au primit, ieri, memoriul in care liberalul Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii si deputat de Mures, i-a acuzat de inselaciune pe fostul premier Adrian Nastase si pe fostul ministru al Turismului, Dan Matei Agathon, in legatura cu afacerea „Dracula Park”. In toamna lui 2004, Nicolaescu a sesizat Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, impotriva premierului Adrian Nastase si a fostului ministru al Turismului, Dan Matei Agathon, pe care i-a acuzat de inselaciune in cazul „Dracula Park”, in calitate de fondatori ai Fondului pentru Dezvoltare Turistica Sighisoara.
Parlamentarul muresean sustinea ca investitorii au fost inselati cand au fost indemnati sa subscrie actiuni la proiect. Actualul ministru al Sanatatii i-a acuzat pe cei doi de mai multe fapte ilicite, precum falsitatea varsamintelor celor ce au subscris si inexistenta aportului in natura, lipsa de veridicitate a publicatiilor facute in vederea constituirii societatii, diseminarea de informatii false cu privire la soliditatea si profitabilitatea proiectului si manipularea pietei.
Potrivit lui Nicolaescu, investitia s-a devalorizat pana la anihilare, iar profitul a lipsit. Liberalul ii acuza pe fondatori ca au sustinut proiectul si dupa ce acesta fusese considerat neviabil de catre majoritatea specialistilor. Sesizarea a fost remisa Directiei Nationale Anticoruptie, intrucat valoarea prejudiciului reclamat este de peste un milion de euro.
