Un monstru tăcut de 70 metri lungime, şase guri de foc, trei torpile lansate pe minut, rachete şi mine. Toate acestea combinate cu o viteză de 40 de kilometri pe oră sub apă şi imposibilitatea de a fi detectat pe sonar. O armă teribilă pe care România a plătit 40 de milioane dolari, dar care a ajuns piesă de muzeu. Singurul submarin românesc mai are puţin şi împlineşte două decenii de inactivitate.
Figurează în acte drept submersibil spion şi vânător de submariune nucleare. A fost special conceput pentru contraatac în timpul războiului rece. Poate executa misiuni de cercetare şi poate sta 45 de zile sub apă. Cumpărat în 1985 cu bani grei de la ruşi, „Delfinul” a reînnodat tradiţia celor trei submersibile româneşti care au luptat în cel de-al doilea Război Mondial. Timp de 11 ani, întreaga flotă NATO din Marea Neagră intra în stare de alertă ori de câte ori „Delfinul” părăsea portul Constanţa. Submarinul a efectuat în perioada 1985- 1996 peste o sută de misiuni în Marea Neagră. Din păcate, toate acestea au devenit istorie. „Delfinul” împlineşte 18 ani de când rugineşte în portul militar Constanţa şi nu sunt şanse reale să fie repus în exploatare prea curând.
De-a şoarecele şi pisica în Atlantic…
Oficial, submarinul figurează pe lista de priorităţi a marinei de război, însă neoficial mereu a fost pe ultimul loc în ceea ce priveşte alocarea fondurilor. Ca o ironie a sorţii, majoritatea banilor marinei sunt direcţionaţi către cele două fregate englezeşti de tip 22, „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria”, fix navele cu care, înainte de 1989, întregul bloc comunist ducea un conflict de uzură în Atlanticul de Nord. Pe de-o parte submarinele din clasa Kilo, din care face parte „Delfinul”, spionau flota occidentală şi porturile din vest, iar pe de alta, fregatele de tip 22 infierbântau apele în căutarea submarinelor sovietice. La 20 de ani de la acest război tăcut, inamicii de altădată s-au întâlnit în portul Constanţa: submarinul fără baterii, iar fregatele în toiul operaţiunilor internaţionale.
Alba- neagra cu 20 milioane euro
„Delfinul” are nevoie de 20 milioane euro pentru a se reîntoarce în mare. Acesta este constul schimbării bateriilor, fără de care submarinul nu se poate scufunda. La o primă vedere pare o sumă destul de mare, dar dacă ne raportăm la cele două „găurile negre”, respectiv cele două fregate britanice, care au „topit” aproximativ 70 de milioane euro în cadrul misiunilor internaţionale, costurile reabilitării „Delfinului” nu mai sunt aşa de mari. Asta fără să mai punem la socoteală faptul că „Delfinul” a costat, la momentul achiziţiei 40 milioane de dolari şi era nou-nouţ, iar pentru fregatele englezeşti vechi România a plătit 170 milioane de dolari. Dar după cum spune şi proverbul „obrazul subţire (în NATO) cu cheltuială se ţine”.
Ministrul-topilă, sau cum se aruncă praf în ochii alegătorilor
În vara anului trecut Ministrul Apărării a anunţat pe litoral demararea unor programe de refinanţare a armatei. „În Consiliul Suprem de Apărare a ţării am adoptat două programe, unul pe termen mediu respectiv până în 2016, unul pe termen lung până în 2022 privind înzestrarea armatei şi aducerea tehnicii din dotare la nivelor standardelor NATO. Am prevăzut o alocare de 0,3% din PIB anual, astfel încât în 2016 să ajungem la 2%”, a declarat Mircea Duşa. De asemenea, submarimul urma să figureze, alături de scutul antirachetă de la Deveselu, pe lista priorităţilor actualei guvernări, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Cu excepţia unui anunţ de participare privind achiziţia de torpile uşoare, „Delfinul” nu a văzut vreu ban. Să fie un început în retehnologizarea marinei sau pur şi simplu o simplă mişcare electorală a liberalilor în lupta politică din acest an nu se ştie. Cert este că marina a lansat anunţul de participare pentru achiziţia a nouă torpile, pentru care pune la bătaie aproape 59 de milioane lei.
Ministrul Duşa promite iar că submarinul va intra într-un proces de modernizare.
Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a revenit însă, săptămâna aceasta, cu promisiuni că Delfinul, dar şi una dintre fregatele Forţelor Navale şi submarinul Delfinul vor intra, începând din acest an, într-un proces de modernizare, care însă nu va fi încheiat tot în 2014. „În anul acesta vor intra într-un program de modernizare, pe un program multianual, una din fregate şi submarinul Delfinul. Pe un program multianual deoarece nu se poate realiza modernizarea nici a fregatelor, nici a submarinului într-un singur an, dar demarăm acest proces în 2014. Pentru a realiza programul multianual trebuie să facem evaluările necesare, dar am alocat banii ca programul să poată începe. Prin bugetul Ministerului Apărării, am alocat în acest an peste un miliard două sute de mii de lei pentru modernizarea şi restructurarea tuturor capabilităţilor pe care le avem la trei categorii de forţe. (…) Modernizarea înseamnă reparaţii capitale şi dotarea fregatelor cu armamentul necesar pentru a putea îndeplini orice operaţiune militară pe mare”, a declarat Mircea Duşa, în portul militar Constanţa, unde a participat la ceremonia de schimbare a conducerii Flotei. Este însă aproape sigur că nici în acest an submarinul nu va primi bateriile mult-visate, prioritate fiind misiunile fregatelor sub steagul NATO. În consecinţă, românii vor putea din nou să admire silueta neagră şi tăcută a „Delfinului”, încremenit în dana zero din portul Constanţa, cu prilejul Zilei Marinei Române 2014. Cu atât a rămas arma submarină din forţele navale române.
