Specialişti din ţările riverane Mării Negre, dar şi ai Comisiei Europene, dezbat, de ieri, în Constanţa, problemele pescuitului şi pescăriilor. Este pentru prima dată când se întâlneşte acest „Grup de lucru
pentru Marea Neagră”, grup care aparţine de GFCM (General Fisheries Commision for the Mediterranean). Era nevoie de o asemenea iniţiativă, pentru că stocurile de peşte din Marea Neagră sunt în scădere şi, spun experţii, acest lucru nu poate fi inversat fără cooperare transfrontalieră.
Speciile ameninţate
Simion Nicolaev, directorul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanţa (gazda evenimentului amintit mai sus), recunoaşte că unele specii din Marea Neagră sunt pescuite în exces. „Unele specii sunt exploatate la capacitate maximă: calcanul, rechinul, hamsia. Altele sunt subexploatate, cum ar fi şprotul”, a declarat Nicolaev. Evident, speciile exploatate în exces sunt cele mai valoroase din punct de vedere economic. Comisia Europeană impune reguli în ceea ce priveşte capacitatea maximă de pescuit în astfel de cazuri. De exemplu, România şi Bulgaria nu au voie să pescuiască, împreună, decât 84,6 tone de calcan în acest an (câte 42,3 tone fiecare).
Braconierii, un pericol
Rechinul şi calcanul sunt ameninţaţi, însă nu numai din cauza pesscuitului excesiv. Simion Nicolaev a subliniat alte două cauze: pescuitul ilegal şi nereglementat, precum şi pescuitul complementar. În primul caz este vorba despre braconieri, care atacă numai speciile valoroase. Pe lângă pescuitul propriu-zis, aceştia produc pagube ani de zile, prin plasele pe care le abandonează în ape. „Impactul plaselor este foarte, foarte serios. Setcile pentru calcan pot funcţiona ani de zile”, spune specialistul. În aceste setci se prind, în fiecare ani, zeci de delfini, care îşi găsesc aşa sfârşitul.
Pescuitul complementar se referă la speciile de peşti pescuite oarecum din greşeală. „Ştiaţi că pentru un kilogram de crevete se pescuiesc alte trei kilograme de specii care trăiesc pe fundul apei? Acestea sunt aruncate înapoi în apă, dar moarte. Trebuie să diminuăm capturile complementare”, a mai spus Nicolaev.
Port modern la Midia
Reprezentantul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Constantin Stroie, a dat şi o veste bună: în acest an încep lucrările celui mai modern port pescăresc din România, la Midia. În urma unei investiţii de ordinul milioanelor de euro (nu a putut preciza cifra exactă), aici va fi poarta de export-import a peştelui din România şi din străinătate. În plus, autorităţile vor să creeze şi o bursă a peştelui, la Tulcea, judeţul cu cea mai mare producţie de peşte din ţară.
Ce spun experţii europeni
Antonio Cervantes, reprezentantul Comisiei Europene, a recunoscut problema diminuării stocurilor de peşte. „Resursele sunt din ce în ce mai puţine în toate ţările. Comisia Europeană face eforturi pentru a lua în consideraţie particularităţile Mării Negre”, a spus acesta. Henri Farrogio, preşedintele Comitetului Consultativ al GFCM, a subliniat importanţa României, chiar şi prin simplul fapt că prima reuninune de lucru a acestui domeniu a avut loc în Constanţa. 
