Reprezentantii Guvernului Danemarcei si cei ai Primariei Cluj-Napoca au inceput negocierile pentru valorificarea gazelor de fermentatie de la groapa de gunoi a municipiului. Ele ar urma sa fie folosite pentru producerea de energie electrica si termica. Potrivit viceprimarului municipiului, Adrian Popa, ideea captarii gazelor de la groapa de gunoi ii intereseaza pe reprezentantii Agentiei de Mediu din Danemarca. In afacere ar fi, insa, dispusi sa investeasca si oameni de afaceri din Italia, Japonia sau Olanda.
Daca vor ajunge la un acord cu Primaria, in groapa de gunoi ar urma sa fie forate puturi pentru captarea gazelor de fermentatie. Apoi, acestea vor fi comprimate cu ajutorul unei instalatii speciale, iar la final gazele vor fi transportate cu ajutorul unei conducte, lunga de doi kilometri, pana la o centrala ce apartine Regiei Autonome de Termoficare.
Aici, gazele de fermentatie ar urma sa fie arse in locul gazului metan intr-o instalatie de cogenerare care produce deopotriva energie termica si curent electric. In final, pe de o parte, Primaria s-ar alege cu o sursa gratuita de energie, iar pe de alta parte, ar reduce poluarea aerului.
In plus, viceprimarul Adrian Popa ar vrea sa vanda cota de emisii de carbon a orasului. Conform Protocolului de la Kyoto, marii poluatori pot sa cumpere cotele de emisie sau asa-numitele credite de carbon de la cei care nu polueaza. Deja, la Targu-Mures se intampla acest lucru.
Poluatorii din Occident platesc patru dolari pentru o tona de carbon, dupa ce emisiile de gaze de la groapa de gunoi au fost captate. In conditiile in care emisiile totalizeaza 280.000 de tone pe an, rezulta ca orasul castiga mai mult de un milion de dolari anual.