Două dintre cele mai importante centre de date din România vor fi construite în Cluj-Napoca şi în Oradea.
Clujul se pregăteşte să intre în prima ligă a centrelor IT din Europa. Dacă până acum, oraşul era o destinaţie căutată de companii care făceau ori fac outsourcing sau nearsourcing, firmele deja prezente pe piaţa clujeană se pregătesc de un salt calitativ. Este vorba de deplasarea accentului pe activităţi economice cu valoare adăugată mare. Aşa ar fi, de exemplu, cele din domeniul clouding. Concret, este vorba de o reproiectare a modului în care funcţionează sistemele IT. Companiile nu vor mai fi nevoite să investească sume imense în hardware, adică în computere şi servere de mare capacitate, ori în software şi să îşi imobilizeze, astfel, capitalul în programe informatice cu costuri mari. Prin intermediul clouding-ului, ele vor închiria capacitate de calcul, de stocare şi aplicaţii software de la mari furnizori.
Firmele care închiriază clouding vor plăti doar serviciile consumate sau vor avea abonamente lunare, după un sistem care poate fi comparat cu cele din domeniul telefoniei mobile, în care utilizatorii aleg să plătească abonamente lunare sau să cumpere servicii pre-paid. Iar companiile care vor furniza servicii clouding vor investi în echipamente, surse de energie şi aplicaţii, pe care le vor apoi clienţilor lor. Transformarea industriei este comparată de unii specialişti cu saltul unei firme din domeniul industriei textile, care trece de la producţia în regim lohn la produse proprii care capătă tot mai mult prestigiu.
Cluj IT, ca pol de creştere
Pentru a putea concura cu marile companii multinaţionale, peste 30 de companii clujene, precum şi Universitatea Tehnică Cluj-Napoca ori Universitatea Babeş-Bolyai au decis să creeze un pol de creştere. Acesta va fi administrat sub brandul Cluj IT şi va presupune inclusiv investiţii din fonduri europene. Una dintre cele mai importante astfel de investiţii va fi crearea a două centre de date (data – center) în Cluj-Napoca şi în Oradea, care vor oferi servicii de clouding pentru clienţi din toată lumea.
„Estimăm o investiţie de peste trei milioane de euro în aceste centre de date”, a spus directorul companiei clujene Brinel. Această companie va fi unul dintre actorii principali din nou pol de creştere, în contextul în care este pe piaţă de 21 de ani şi are o experienţă bogată. Alţi actori din Cluj IT vor fi companii cu o dinamică foarte bună, precum AROBS Transilvania Software. Iniţiativa de a reuni resursele companiilor informatice din Cluj va oferi acestora posibilitatea de a prefinanţa proiecte de mari dimensiuni, în aşteptarea fondurilor europene ori guvernamentale. De asemenea, iniţiativa va influenţa în mod pozitiv estimările de afaceri ale companiilor pentru anul viitor. Marcel Borodi estimează că Brinel îşi va creşte numărul de angajaţi cu 15 – 20 la sută, ca urmare a demarării noilor proiecte.
Noua dinamică a afacerilor din acest domeniu este accentuată de faptul că mulţi dintre actorii polului de creştere Cluj IT sunt pe creştere, în ciuda crizei. Astfel, în timp de AROBS s-a transformat într-o companie multinaţională, care operează în ţări precum România, Ungaria, Polonia ori Republica Moldova, Brinel şi-a crescut cifra de afaceri cu cinci la sută, iar alte companii clujene au anunţat că vor crea sute de noi locuri de muncă în acest domeniu, anul viitor. Cele peste 30 de companii care vor intra în noua structură au în total peste 3.500 de angajaţi şi o cifră totală de afaceri care se apropie de 100 de milioane de euro. Toţi aceşti indicatori vor creşte semnificativ, după ce noul pol de creştere va funcţiona efectiv, spun specialiştii.
Pe drumul cel bun
Iniţiativa firmelor din domeniul IT va genera un salt calitativ în acest domeniu, este de părere Liliana Simona Culea, de la compania de consultanţă Kelso Consulting. „E foarte important ca, atunci când se află în competiţie cu alţi actori, globali sau europeni, membrii acestui pol de creştere sau cluster să aibă o strategie comună şi să meargă în aceeaşi direcţie. Pot să atragă finanţări europene semnificative, prin programele regionale”, a spus Liliana Simona Culea.
