Constanţa a găzduit, ieri, în premieră, cel mai mare târg de consultanţă pentru studii în străinătate în cadrul proiectului internaţional World Education. La eveniment au participat 20 de universităţi din străinătate, care şi-au prezentat ofertele de şcolarizare pentru studii universitare şi postuniversitare. La târg s-au înscris peste 700 de adolescenţi, elevi, studenţi sau absolvenţi.
Majoritatea au fost nerăbdători să afle informaţii despre sistemul de învăţământ din alte ţări. În afară de acest lucru, tinerii s-au interesat de taxe, de cheltuielile de rigoare, pentru a afla dacă şi-ar putea permite să plece din România. Cei mai mulţi liceeni au rămas pe gânduri când au făcut câteva calcule şi au ajuns la concluzia că nu s-ar putea descurca în străinătate, mai ales dacă nu şi-ar găsi un loc de muncă acolo pe parcursul studiilor sau dacă părinţii nu i-ar putea susţine financiar.
Printre vizitatori, am dat şi de Andreea Zanfir, interesată să urmeze studii masterale. „Am terminat studiile de licenţă de jurnalism la Universitatea «Ovidius» din Constanţa. Şi acum caut un master tot în domeniul comunicării, mai mult spre publicitate. Am găsit ceva, însă am văzut că în Marea Britanie nu se acordă burse de şcolarizare, în schimb în Danemarca învăţământul este gratuit, dar trebuie să ne asigurăm noi cazarea şi masa, costurile de întreţinere. În străinătate aş vrea să obţin o altă perspectivă, mi-a plăcut şi aici, dar aş vrea să am şi o deschidere şi către ceea ce se oferă în afară. În Danemarca, costurile de întreţinere ar fi între 800 şi 2.000 de euro. Doar dacă m-aş angaja acolo mi-aş putea permite aceste costuri. Părinţii mei nu au posibilităţi materiale”, ne-a mărturisit tânăra.
Mult mai uşor cu sprijinul părinţilor
„Am venit la târg în speranţa de a-i oferi copilului meu o şansă la o viaţă mai bună. El are înclinaţii pentru inginerie şi sunt două-trei universităţi către care ne-am orientat. Mergem acasă să studiem ofertele. Una în Olanda şi două în Marea Britanie. Fata mea a terminat astă-vară în Marea Britanie şi cunosc amănuntele şi îl încurajez şi pe cel de-al doilea copil să studieze în străinătate. Sunt cadru didactic şi ştiu să apreciez şcoala axată pe teorie intensivă, aşa cum se întâmplă la noi, fără locuri de practică. Copiii termină facultatea şi nu ştiu să practice nimic. Iar pe piaţa muncii nimeni nu îi angajează pentru că nu au experienţă. În străinătate baza materială este foarte puternic dezvoltată. Tinerii au acces la biblioteca universităţii necondiţionat, au acces la materiale, la aparate foto, la camere de înregistrare, la orice au nevoie. Se face 80% practică şi 20% teorie. Teoria se învaţă din mers, lucrând. Cu sistemul de împrumuturi nu a fost foarte greu. Pentru că taxa de şcolarizare este plătită din acel împrumut, tinerilor le rămâne o sumă de bani care li se dă lunar din taxa aceea şi împrumutul se va returna când absolvenţii vor avea salariu. Noi am plătit doar cheltuielile cu cazarea şi masa”, ne-a spus o mămică.
Un alt tânăr sosit la târg doreşte să studieze ingineria şi este dispus la orice sacrificiu pentru a-şi atinge ţelul. „Vreau să urmez o facultate tehnică pentru că acesta este domeniul care mă interesează. Până acum, am fost la standul Marii Britanii. Este o a doua opţiune. În principal, aş dori să mă duc la Bucureşti, la Universitatea Politehnică. M-ar interesa să studiez în străinătate pentru că există mai multe oportunităţi în ceea ce priveşte angajarea şi evoluţia după angajare. Adică există perspective de promovare în domeniul ales. Studiile costă 8.000 de lire anual. Mi-au prezentat acel împrumut care se poate face la guvernul britanic. Dar nu este de ajuns pentru că îţi trebuie şi bani de buzunar şi va trebui să muncesc. Şi perspectiva de a munci în timpul facultăţii nu prea îmi surâde. Aş dori să mă axez pe studiu”, a spus acesta. „Mă interesează să studiez în străinătate pentru că am o oportunitate mai mare de a mă angaja undeva. Pentru viitorul meu, m-aş duce”, este de părere Iulia Roşca, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”.
