La fel ca şi la alegerile din 2000 şi până acum, Transilvania şi Banatul ar putea înclina balanţa alegerilor parlamentare.
Transilvania şi Banatul vor reprezenta scena pe care se vor înfrunta mulţi dintre greii partidelor care se luptă pentru guvernare. Pentru mulţi dintre politicienii implicaţi în această bătălie, alegerile parlamentare reprezintă răspunsul la întrebarea „a fi sau a nu fi important în politică”. Tocmai de aceea, mulţi dintre foştii miniştri vor fi aruncaţi în luptă.
Epicentrul bătăliei: Timişul
Dacă la alegerile locale, bătălia cu cea mai importantă miză simbolică a fost cea de la Cluj, unde s-au înfruntat pentru Primărie fostul premier PDL, Emil Boc, şi senatorul PNL Marius Nicoară, susţinut la scenă deschisă de foştii miniştri clujeni din acea perioadă, Ioan Rus şi Andrei Marga, la alegerile parlamentare cea mai importantă bătălie politică va fi cea din Banat. În judeţul Timiş va candida pentru un nou mandat de senator fostul ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu. Este vorba de socrul premierului Victor Ponta şi de tatăl europarlamentarului Daciana Sârbu.
Tocmai de aceea, miza politică a bătăliei pe care o va da Ilie Sârbu va fi una uriaşă. Alături de el va candida, pe lista USL, probabil pentru un mandat de deputat, una dintre cele mai vizibile figuri ale Partidului Conservator, Maria Grapini.
De partea cealaltă a baricadei, Alianţa România Dreaptă propune nume importante. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, va candida pentru un mandat de senator în judeţul Timiş. Cel mai probabil, el va face echipă cu fostul ministru PDL al Agriculturii, Valeriu Tabără, care va candida pentru un mandat de deputat. De asemenea, în condiţiile în care Timişul a fost cel mai puternic fief al PNŢCD, probabil că acest partid va primi cel puţin un colegiu de deputat şi unul de senator.
„O eventuală victorie a lui Vasile Blaga în Timiş, alături de cea obţinută deja de Emil Boc la Cluj la alegerile locale, ar consolida pentru această zonă statutul de principal bazin electoral al Dreptei”, spune sociologul Antal Madly.
Nume grele ale PDL la Arad şi Sălaj
Şi în judeţul învecinat, Aradul, PDL va arunca în luptă nume grele. Este vorba de fostul ministru al Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, care va primi un colegiu senatorial, dar şi de preşedintele Partidului Noua Republică, Mihail Neamţu, care va candida în judeţul său de origine. Nu este exclusă nici o candidatură pentru Parlament a actualului primar al Aradului, Gheorghe Falcă, finul preşedintelui Traian Băsescu. În Sălaj, pentru un mandat de deputat va candida fostul ministru al Economiei din Guvernul Ungureanu, Lucian Bode, dar este posibilă şi o candidatură a Andreei Paul, fost consilier de stat în domeniul economiei.
Nume importante ale USL în Maramureş şi în Satu Mare
În judeţul Maramureş, principala figură a candidaţilor USL va fi cea a senatorului Sorin Bota, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care este un politician de forţă. De asemenea, pe lista candidaţilor se va afla şi actualul ministru delegat pentru Dialog Social, fostul sindicalist Liviu Pop. În judeţul Satu Mare, din partea USL va candida pentru un nou mandat senatorul Valer Marian, al cărui nume a fost pomenit în legătură cu posibilitatea de a deveni ministru într-un eventual Guvern USL după alegerile din decembrie. De asemenea, ar putea candida, în ciuda relaţiei tot mai reci cu Crin Antonescu, şi actualul ministru PNL al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, care se bucură de sprijinul premierului Victor Ponta şi de cel al fostului premier, Călin Popescu-Tăriceanu. Cei doi ar avea şanse maxime, în condiţiile în care adversarii lor politici se află în plină reorganizare. PDL are conduceri interimare atât la nivel judeţean, cât şi la nivel municipal. Claudiu Ardelean a fost desemnat, la începutul lunii, preşedinte interimar al organizaţiei judeţene a PDL, iar Sorin Ghilea a devenit preşedinte interimar al organizaţiei municipale. El este secondat, din funcţiile de prim-vicepreşedinţi, de fostul candidat al PRM la Primăria Satu Mare, Sergiu Băbăşan, şi de Valentin Muntean.
Bătălie mare la Cluj şi în Braşov
În judeţul Braşov, alegerile parlamentare îl vor aduce la start din partea Alianţei România Dreaptă pe fostul ministru de Finanţe, Gheorghe Ialomiţeanu, iar din partea USL va intra în luptă actualul ministru de Externe, Titus Corlăţean. La Cluj, încă nu este clar dacă va candida sau nu pentru un mandat de senator fostul ministru al Educaţiei, Mihail Hărdău. De asemenea, din partea PDL, se vor arunca în luptă şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Alin Tişe, finul lui Emil Boc, dar şi preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda. Pe listele Alianţei România Dreaptă se va afla şi preşedintele executiv al Fundaţiei Creştin-Democrate, Adrian Papahagi. De partea USL ar putea fi desemnat candidat pentru Senat fostul ministru de Externe, Andrei Marga, fost rector al Universităţii Babeş-Bolyai, în prezent preşedinte al Institutului Cultural Român, însă, deocamdată, nu există informaţii confirmate pe această temă, ci doar speculaţii. La fel este şi cazul fostului ministru pentru Afaceri Europene, Vasile Puşcaş. O altă speculaţie este o posibilă candidatură a fostului premier ţărănist, Victor Ciorbea, pe lista USL, în judeţul Cluj sau în judeţul Alba. În acelaşi timp, însă, este cert că vor candida din partea USL actualul senator PNL, Marius Nicoară, actualul subsecretar de stat, Mircea Jorj, şi preşedintele PAID, compania de asigurări împotriva dezastrelor, Aurelia Cristea.
Candidaţi maghiari comuni?
În timp ce alianţele politice româneşti sunt antrenate într-o competiţie acerbă, formaţiunile politice ale maghiarilor ardeleni încearcă să se regrupeze, după şocul de la alegerile locale. Atunci, UDMR a pierdut mai multe posturi cheie, cum ar fi cele de preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş, de preşedinte al Consiliului Judeţean Satu Mare ori cel de primar din Satu Mare. Surprinzător, propunerea de regrupare a venit din partea liderului Partidului Civic Maghiar, Jeno Szasz, cel care a iniţiat prima dizidenţă faţă de UDMR. Jeno Szasz propune fuziunea UDMR, a PCM şi a Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), sub titulatura de Uniunea Maghiarilor. De asemenea, el mai propune ca UDMR să desemneze 80 la sută din totalul candidaţilor la alegerile parlamentare, PCM 10 la sută, iar PPMT alţi 10 la sută.
