Oraşul supranumit Mica Romă s-a născut datorită Bisericii şi şcolilor, dar a renăscut cu ajutorul investiţiilor industriale.
Pentru români, Blajul are o semnificaţie aparte. Micuţul oraş din Podişul Târnavelor este locul în care poporul român s-a transformat în naţiune. Locul în care românii au ajuns pentru prima oară la conştiinţa că ei reprezintă o comunitate aparte, cu drepturi egale, în fostul Imperiu Habsburgic. De asemenea, Blajul este locul în care au fost create primele şcoli româneşti şi, totodată, cetatea din care au plecat la studii tinerii români care au ajuns în cele mai bune universităţi ale Occidentului, cum ar fi universităţile pontificale din Roma ori universităţile din Viena, Budapesta ori Târnavia.
În timpul perioadei comuniste, profesorii Blajului au fost trimişi în lagăre şi în închisori, după începerea prigoanei contra Bisericii Române Unite cu Roma. Iar atunci a început şi decăderea oraşului. În ultimii ani, Blajul a renăscut, o dată cu redeschiderea Facultăţii de Teologie, dar şi pentru că a reuşit să atragă o investiţie consistentă, realizată de concernul german Bosch. Acum, Blajul îşi descoperă şi o altă faţetă: cea de oraş turistic.
Germanii au readus prosperitatea
Blajul de azi este un oraş cu 21.400 de locuitori, iar, împreună cu comunele învecinate, numără circa 40.000 de locuitori. În urmă cu doar câţiva ani, Blajul era o comunitate săracă, în care oamenii priveau viitorul cu îngrijorare. Însă, de câţiva ani, oraşul s-a transformat într-o oază de prosperitate. Şi asta pentru că, în oraş, concernul german Bosch a deschis două fabrici de componente auto. În scurtă vreme, cele mai multe dintre familiile blăjene au ajuns să aibă măcar un membru care munceşte pentru concernul german. Iar pentru că blăjenii s-au dovedit muncitori serioşi şi harnici, Bosch a decis să mai investească în construirea altor două unităţi de producţie.
„Lucrările vor începe chiar în această lună”, a spus primarul PDL Gheorghe Rotar. Deja Bosch a investit 30 de milioane euro şi ar urma să mai investească alte 10 milioane euro. În prezent, compania are 800 de angajaţi, iar extinderea investiţiei va presupune crearea altor câteva sute de locuri de muncă. Pe lângă locurile de muncă directe, investiţia Bosch a generat alte circa 1.000 de locuri de muncă indirecte. Iar comunitatea locală a reacţionat pe măsură. În Blaj ar urma să fie reînfiinţat învăţământul în limba germană, de la grădiniţă la liceu şi chiar la nivel universitar. De asemenea, ar urma să fie creată o filieră de învăţământ tehnic, pentru pregătirea specialiştilor de care are nevoie Bosch.
Iar faptul că familiile din Blaj au venituri rezonabile asigurate a contribuit şi la stabilizarea fluxurilor financiare care au dus la dezvoltarea şi altor companii, din domenii diverse. De exemplu, StratusMob, un producător de mobilă care a preluat activele fostului Combinat de Industrializare a Lemnului Blaj şi care exportă cu succes în Franţa şi Belgia. Un alt actor important în economia locală este compania Apidava, unul dintre cei mai mari procesatori de miere de albine. Apidava deţine branduri precum „Roua Florilor” sau „DiMelo”, ultimul de miere ecologică. În industria alimentară, AgroServ a reînceput să vândă celebrul vin de Blaj. Şi tot în branşă activează compania Montana Popa, care produce mezeluri şi carne. „Mititeii de Blaj sunt renumiţi şi vin oameni din Alba Iulia ori Sebeş sau Aiud şi Teiuş ca să îi cumpere”, spune primarul Gheorghe Rotar. Tot el afirmă că 41 la sută din populaţia oraşului lucrează în industria prelucrătoare. „Din acest punct de vedere, stăm mai bine decât oraşe precum Clujul ori Timişoara”, mai spune primarul din Blaj.
Oraş universitar
Pe lângă renaşterea industriei, Blajul a renăscut şi datorită şcolilor. În perioada Imperiului Habsburgic, şcolile Blajului, înfiinţate de ierarhii Bisericii Greco-Catolice, erau cele mai renumite. Petru Maior, Gheorghe Şincai, Timotei Cipariu, George Bariţiu, Simion Bărnuţiu ori Alexandru Borza se numără printre corifeii şcolilor blăjene, apărute din vremea episcopului Petru Pavel Aron. Iar oraşul însuşi îşi datorează existenţa episcopului Ioan Inocenţiu Micu Klein, care a cumpărat domeniul Blajului pentru a construi un centru cul¬tural şi bisericesc demn de biserica pe care o păstorea. În perioada interbelică, la Blaj exista Academia Teologică, a cărei continuatoare este Facultatea de Teologie, care funcţionează în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. De asemenea, există sucursale ale unor universităţi private, iar liceele din Blaj se numără printre cele mai bune din România.
Destinaţie turistică
Primarul Gheorghe Rotar spune că nu crede că Blajul va deveni destinaţie turistică. Însă există oameni care îl contrazic. Oana Ioniţă şi Rareş Crăiuţ au organizat în aceste zile Transilvania Fest, cel mai frumos târg agrar din România, care a atras mii de oameni. „Pe lângă tarabele celor 84 de producători agricoli şi meşteri populari, care au venit cu brânzeturi de capră, legume, dulceaţă de trandafiri sau dulceaţă făcută din lapte, dar şi icoane, bijuterii hand-made ori obiecte de piele, turiştii au fost atraşi şi de monumentele Blajului”, a spus Rareş Crăiuţ.
Catedrala din oraş ori sediul Arhiepiscopiei Majore a Bisericii Române Unite se numără printre cele mai frumoase edificii de acest fel din Transilvania, care datează din perioada Habsburgică. Iar Biserica Ortodoxă ridicată cu ajutorul Regelui Carol al II-lea reprezintă, de asemenea, un monument care nu trebuie ratat de către turişti. Un semn al bunei convieţuiri dintre cele două biserici româneşti este faptul că, în interiorul bisericii ortodoxe, portretul episcopului greco-catolic Ioan Inocenţiu Micu Klein este pictat la loc de cinste. De asemenea, şi celelalte monumente ale Blajului au început să fie puse în valoare. Merită vizitate Câmpia Libertăţii, locul unde se adunau revoluţionarii de la 1848 conduşi de Avram Iancu, dar şi Crucea lui Ioan Bob, ridicată de blăjeni în semn de recunoştinţă faţă de episcopul care i-a scăpat de foamete, pentru că i-a hrănit cu grânele Bisericii Române Unite.
Palatul Cultural va fi restaurat
Palatul Cultural din Blaj, care a fost afectat grav de un incendiu produs în anul 1996, va fi restaurat. Concursul de idei, organizat de Transilvania Fest şi de autorităţi, a fost câştigat de doi arhitecţi din Braşov, care au propus realizarea unui tavan din sticlă şi a unei scene mobile. Faţada Palatului Cultural a fost renovată în acest an, în cadrul unui proiect de reabilitare a Pieţei Centrale, însă nu au fost făcute lucrări şi în interior. Reabilitarea Palatului Cultural costă două milioane de euro.
