De un deceniu şi jumătate, Sibiul s-a transformat radical, iar azi este considerat drept un model de bune practici la nivel european.
Una dintre cele mai dinamice comunităţi din România este reprezentată de oraşul Sibiu. Până în anul 2000, părea un oraş de provincie, prăfuit, pe jumătate adormit, condamnat să rămână în umbra ”rivalului” său istoric, oraşul Braşov, care s-a bucurat de investiţii mult mai consistente în perioada comunistă.
Însă, de un deceniu şi jumătate, Sibiul a renăscut, parcă atins de o baghetă magică. Oraşul şi-a redescoperit tradiţiile germanice şi, o dată cu ele, acel dinamism care îl făcea unul dintre cele mai importante burguri din Europa Centrală, din Evul Mediu şi până la finalul perioadei interbelice. În anul 2007, Sibiul a fost declarat drept Capitală Culturală Europeană, iar în această calitate a fost, practic, vitrina pe care România a arătat-o partenerilor săi din Uniunea Europeană. Împins sub proiectoarele presei internaţionale, oraşul a avut o prestaţie excelentă în anul 2007, iar de atunci a rămas drept una dintre cele mai importante destinaţii turistice din Europa. Iar acum, după un cincinal de criză economică, Sibiul pare să fi învins toate greutăţile. Pentru turiştii care vin din alte zone din România, oraşul pare decupat dintr-o altă ţară, mai civilizată şi mai prosperă. Centrul istoric a devenit o adevărată perlă turistică ce aduce aminte de modul în care s-a transformat Praga după căderea comunismului.
Însă transformarea oraşului nu se rezumă la atât. În plan economic, Sibiul este o destinaţie excelentă pentru investitori. În anul 2013, companiile deja prezente în arii precum Zona de Vest, au investit 100 de milioane de euro în extinderea activităţilor pe care le desfăşoară pe plan local. Suma reprezintă de două ori valoarea investiţiei Nokia de la Jucu, cea mai mediatizată fostă fabrică din România.
Dinamica investiţiilor se va accentua şi mai mult, spune analistul economic Ana Florescu, pentru că ”Sibiul va fi legat, peste doar câteva zile, de Coridorul IV Paneuropean. Autostrada Deva – Sibiu este, practic, gata, iar anul viitor v or continua lucrările la tronsoanele de autostradă care vor uni Sibiul cu Nădlacul, adică cu graniţa cu Ungaria. Această autostradă va aduce noi investiţii şi noi oportunităţi pentru companiile deja aflate în Sibiu”.
Mai mult, anul viitor vor începe lucrările la două autostrăzi care vor lega Sibiul şi de Autostrada Transilvania. Este vorba de tronsonul Turda – Sebeş, care va aduce fluxul economic generat de Autostrada Transilvania la mai puţin de 60 de kilometri de Sibiu, dar şi de autostrada Sibiu – Braşov. Potrivit vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Mihai Popa, tronsonul de autostradă Braşov – Făgăraş este, de fapt, unul dintre tronsoanele Autostrăzii Transilvania, iar tronsonul Făgăraş – Sibiu este surpapus peste proiectul unei căi de comunicaţie care urma să fie, iniţial, drum expres, iar apoi ar fi trebuit să fie transformată în autostradă.
Dinamica economică deosebită poate fi observată şi în efervescenţa care a cuprins comerţul. În doar 10 zile, au venit trei anunţuri extrem de importante pentru cei care urmăresc dezvoltarea comerţului din România. Este vorba de deschiderea primului magazin Auchan, care a presupus o investiţie de două milioane de euro în reamenajarea unui fost magazin Real, de deschiderea primului magazin Decathlon şi de anunţul referitor la construirea unui magazin Dedeman care va avea o suprafaţă de 14.000 de metri pătraţi.
”Acest fenomen este deosebit de interesant. Vorbim de două companii multinaţionale, franceze, Auchan şi Decathlon, şi de o companie românească, Dedeman. Această firmă, Dedeman, este cel de-al doilea angajator din România cu capital integral românesc, după grupul RDS – RCS. Cele trei investiţii arată două lucruri importante. Primul este legat de creşterea puterii de cumpărare a sibienilor, pentru că aceşti investitori nu ar fi venit, dacă nu ar fi avut convingerea că pot face profit pe piaţa locală. Apoi, faptul că sunt două companii cu capital francez şi una cu capital românesc demolează mitul că relansarea economică a Sibiului s-a bazat doar pe companiile germane şi austriece. În realitate, lucrurile sunt mult mai diverse, iar investitorii au apreciat predictibilitatea, stabilitatea, gradul ridicat de transparenţă şi seriozitatea administraţiei publice locale. Sunt lucruri mai rare în România, dar care la Sibiu au devenit o obişnuinţă”, spune consultantul financiar Mihai Pop. El adaugă că, prin dezvoltarea complexă a oraşului, care se bazează pe industrie, turism, cultură şi inovaţie, profilul comunităţii sibiene seamănă tot mai mult cu cel al Berlinului.
Artizanul schimbării
Întâmplător sau nu, transformarea Sibiului a început după ce Klaus Iohannis, cel mai cunoscut exponent al comunităţii germane din România, a devenit primarul oraşului. Prima mare schimbare pe care a adus-o în haosul care domnea până în anul 2000 în administraţia publică din România a fost planificarea atentă a investiţiilor. Pentru anul 2014, edilul sibian nu se dezminte. Bugetul local este foarte atent planificat.
”Bugetul din 2014 va avea un accent foarte mare pe investiţii, la modul de a reduce cât de poate de mult cheltuielile de administraţie şi de a maximiza bugetul pe investiţii. Este o abordare pe care am avut-o în fiecare an şi cred că a dat rezultate destul de bune”, spune Klaus Iohannis. ”Vom avea grijă ca şi domeniile importante şi emblematice pentru Sibiu să fie suficient de bine finanţate. Mă gândesc aici la agenda culturală şi agenda sportivă”, mai spune primarul Sibiului, care adaugă că nu va exista scădere la nici un capitol din bugetul oraşului.
Klaus Iohannis mai spune că viitoarea strategie de dezvoltare a Sibiului va fi finalizată până în primăvară şi va viza orizontul anului 2020. El crede că ”Sibiul are nevoie de laturi economice noi” şi dă exemplul turismului care s-a dezvoltat foarte bine în ultimii ani. Klaus Iohannis mizează pe creşterea notorietăţii turistice a Sibiului, ca destinaţie turistică de foarte bună calitate. În acest sens, el vrea să dezvolte un complex care va cuprinde un centru de conferinţe şi un teatru nou, în zona Teatrului Radu Stanca şi a Cazărmii 90.
Astfel, pe lângă turismul cultural va fi dezvoltat şi turismul ştiinţific, de congrese, dar şi turismul de business. În domeniul infrastructurii, administraţia locală doreşte să dezvolte investiţiile în domeniul infrastructurii de apă – canal, reabilitarea străzilor, dar şi construirea unei noi centuri a Sibiului, în sudul oraşului. Însă construirea noii centuri nu va însemna abandonarea axei centrale a oraşului, practic, drumul european care traversează Sibiului. Primarul Klaus Iohannis spune că a planificat noi lucrări pentru întreţinerea acestei axe urbane, în aşa fel încât oraşul să rămână o destinaţie atractivă pentru turişti şi pentru investitori.
”Sibiul este, în realitate, un oraş industrial, cu aspectul unui oraş istoric foarte frumos reabilitat, care atrage foarte mulţi turişti!”, spune Klaus Iohannis. Faptul că investitorii sunt mulţumiţi de oportunităţile oferite de Sibiu este demonstrat de faptul că unii dintre industriaşii din Zona Vest şi-au dublat în 2013 capacităţile de producţie, în timp ce alţii, precum Continental, au intrat în cea de-a patra etapă de extindere. Klaus Iohannis crede că investitorii străini sunt interesaţi de faptul că afacerile deschise la Sibiu nu generează alte costuri decât cele vizibile, iar apoi contează forţa de muncă înalt calificată. Iar acest investiţii au transformat profund structura economiei sibiene.
Astfel, marile uzine comuniste au devenit afaceri imobiliare, cu excepţia fostului IPAS, care a rezistat sub numele Kompa. Însă Independenţa, Libertatea sau Balanţa au dispărut ca obiective industriale. Foştii angajaţi ai acestor companii au reprezentat acel capital uman performant care a adus noi investitori, în domenii precum automotive, IT ori industrii de înaltă performanţă. Primarul Klaus Iohannis vrea să diversifice şi mai mult structura economiei locale, cu sfera serviciilor, unde creşterea poate fi sustenabilă pe mulţi ani de acum înainte.
