3.1 C
București
miercuri, 13 noiembrie 2024
AcasăSpecialCine se luptă pentru „cadavrul" Nokia

Cine se luptă pentru „cadavrul” Nokia

TerapiaRanbaxy, ZTE şi Bosch ar urma să îşi împartă halele, liniile tehnologice şi forţa de muncă folosită de Nokia la Jucu.

 

Decizia companiei finlandeze Nokia de a închide fabrica de telefoane mobile pe care o deţine în comuna clujeană Jucu a declanşat negocieri febrile. Pe de o parte, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, caută cu disperare o soluţie care să se concretizeze rapid şi care să aducă un nou investitor, în aşa fel încât plecarea Nokia să nu îi compromită şansele de a câştiga un nou mandat în fruntea administraţiei judeţene, la alegerile locale din anul 2012. Pe de altă parte, o serie de companii importante doresc să profite de plecare Nokia şi să preia cât mai mult din activele acesteia. Deocamdată, TerapiaRanbaxy doreşte să preia halele Nokia pentru a le transforma într-o fabrică de medicamente, compania chineză ZTE vrea să preia liniile tehnologice pentru a le transforma în linii pentru producţia de smartphone-uri, iar concernul german Bosch, prin divizia sa Rexroth, intenţionează să preia forţa de muncă, pentru a produce componente folosite în industria auto. În competiţie ar putea intra şi alte firme. „România liberă – Ediţia de Transilvania” a realizat o analiză a acestor mişcări de pe piaţă.

Valoarea totală a investiţiilor care ar urma să fie realizate de TerapiaRanbaxy, ZTE ori Bosch este de câteva ori mai mare decât cea a investiţiei Nokia, spun autorităţile. Ceea ce nu explică autorităţile este faptul că, oricum, aceste investiţii puteau fi realizate şi fără să fi plecat Nokia.

 

Hale pentru medicamente

Reprezentanţii companiei clujene TerapiaRanbaxy au început negocierile pentru preluarea halelor deţinute de compania finlandeză Nokia în comuna clujeană Jucu. Compania Nokia urmează să îşi închidă fabrica de telefoane mobile pe care o deţine în Jucu la finalul anului.

TerapiaRanbaxy ar dori să îşi extindă capacitatea de producţie într-un termen cât mai scurt. Compania clujeană, care face parte din grupul indian Ranbaxy, doreşte să mărească exporturile pe pieţe cum ar fi cele din Rusia, Ucraina, Turcia ori ţările arabe. La finalul anului trecut, directorul general al companiei TerapiaRanbaxy, Dragoş Damian, anunţa că doreşte să construiască o nouă fabrică de medicamente. Iniţial, el dorea să construiască această fabrică pe terenul decontaminat situat lângă fabrica pe care deja TerapiaRanbaxy o deţine în Cluj-Napoca. La finalul lunii ianuarie, conducerea TerapiaRanbaxy a emis un comunicat oficial care conţinea alte date.

Fabrica urma să fie ridicată în comuna Apahida, acolo unde deja compania clujeană deţine un teren de şase hectare, situat lângă depozitul regional care vine medicamente produse de TerapiaRanbaxy, dar şi sub brandurile Ranbxy şi Daiichi Sankyo. Valoarea investiţiei era estimată la 38 de milioane de euro. Lucrările ar fi urmat să înceapă în anul 2013, iar fabrica de medicamente ar fi urmat să îşi înceapă producţia în anul 2014. Treptat, această nouă unitate ar fi urmat să contribuie la creşterea globală a producţiei companiei TerapiaRanbaxy cu circa 50 la sută. Producţia ar fi urmat să fie constituită din medicamente destinate combaterii cancerului, HIV/SIDA şi afecţiunilor cardiovasculare. Medicamentele ar fi urmat să fie vândute pe piaţa românească, cea a Uniunii Europene şi în Orientul Apropiat şi Mijlociu. 

Însă, acum, planurile de construire a fabricii din Apahida ar putea fi abandonate în favoarea Jucu. Dacă TerapiaRanbaxy va cumpăra halele Nokia, compania clujeană ar putea face economii serioase. De asemenea, producţia de medicamente ar putea începe chiar anul viitor, ceea ce ar presupune un avantaj demn de luat în seamă.

Aceste negocieri vin în contextul în care TerapiaRanbaxy a acumulat o serie de rezultate pozitive. De exemplu, în anul 2010, compania clujeană şi-a mărit vânzările pe piaţa internă cu 20 la sută, până la 83 de milioane de euro. De asemenea, în 2010, comparativ cu 2009, TerapiaRanbaxy şi-a dublat valoarea exporturilor, până la suma de 15 milioane de euro. Compania clujeană intenţionează să îşi consolideze poziţiile pe pieţele din Rusia, Ucraina şi Turcia, care nu au fost atât de afectate de criza economică şi în care clienţii sunt plătitori mai buni decât Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, spun surse din cadrul companiei clujene. „Noi avem o imagine foarte bună pe piaţa rusească. Unul dintre brandurile cele mai cunoscute este Faringosept. Pe vremea URSS, exista o reglementare prin care fiecare rus era obligat să aibă o trusă de prim-ajutor care includea 200 de mililitri de vodcă şi o folie de faringosept”, a spus Dragoş Damian.

Smartphone-uri la Jucu

Compania chineză ZTE a început oficial negocierile pentru cumpărarea liniilor tehnologice deţinute de compania finlandeză Nokia la Jucu. Compania chineză doreşte să cumpere aceste linii tehnologice ale fabricii de telefoane mobile din comuna clujeană Jucu, pentru a începe propria sa producţie de telefoane mobile de tip smartphone, potrivit www.clujtoday.ro.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a admis că deja a început discuţiile cu compania chineză. Compania chineză intenţionează să angajeze circa 100 de persoane, care vor avea salarii de minim 1.700 de lei. Acestea vor produce maximum 350.000 de smartphone-uri pe an. Informaţiile au fost confirmată şi de directorul de dezvoltare al subsidiarei româneşti a ZTE, Lorin Vintilă. Telefoanele produse la Jucu vor fi destinate, în principal, pieţei din Europa de Est.

Megainvestiţie Bosch

Surse confirmate din mediul de afaceri au arătat că la Cluj va investi Bosch Rexroth, liderul mondial în producţia de sisteme de control a mişcării. Locul investiţiei va fi parcul industrial Tetarom III, acolo unde fabricantul de telefoane mobile Nokia a anunţat că va închide o fabrică cu 2.200 de angajaţi. O parte a acestora ar urma să fie preluată de Bosch. Componentele fabricate de Bosch Rexroth ar urma să fie folosite în industria auto.

Valoarea investiţiei este de 50-60 de milioane de euro. În prima fază, adică anul viitor, ar urma să fie create circa 1.300 de locuri de muncă, însă, mai apoi, numărul lor ar urma să depăşească 1.500. 

Bosch Rexroth deja a pus Clujul pe pagina de Internet a com­paniei. Şi asta chiar dacă această pagină nu oferă detalii decât despre subsidiarele Bosch Rexroth România din Bucureşti, Brăila şi Blaj.
În Bucureşti şi Brăila funcţio­nează departamente de vânzări ale grupului german, iar în Blaj funcţionează o unitate de producţie pentru componentele auto. În Blaj, deja, Bosch Rexroth a început, în luna august, lucrările pentru construirea unei a doua unităţi de producţie. Construirea fabricii de la Cluj este motivată şi de faptul că, în zona Blaj, Bosch Rexroth nu mai are suficientă mână de lucru pentru a susţine extinderea programată de conducerea companiei.  Text Box:

performanţă

Potrivit primarului Blajului, Gheorghe Rotar, fabrica Bosch Rexroth din oraş este cea mai performantă, din punct de vedere al calităţii, productivităţii muncii şi raportului cost-beneficiu din tot grupul. Negocierile pentru aducerea Bosch la Cluj au început înainte de anunţul conducerii Nokia referitor la închiderea fabricii de telefoane mobile.

Cele mai citite

George Simion a întrerupt dezbaterea Antena 3 CNN de la Parlament. Ce spune despre legăturile cu Rusia și ofițerii GRU

Candidatul AUR la alegerile prezidențiale, George Simion, a întrerupt, marți seara, dezbaterea Antena 3 CNN de la Parlament. Acesta a fost întrebat de jurnaliștii...

Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a adormit în timpul numărării voturilor pentru realegerea sa

Shigeru Ishiba, președintele Partidului Liberal Democrat (PLD), aflat la putere în Japonia, a fost văzut adormind luni în parlament, unde a fost reales prim-ministru. O...

Austria va ridica blocada Schengen pentru România și Bulgaria. Când vor adera complet cele două țări

Austria va ridica probabil în primăvara anului 2025 vetoul prin care blochează extinderea Schengen, relatează publicația austriacă Kurier, potrivit B1Tv. Austria ar urma să ridice...
Ultima oră
Pe aceeași temă