La dezbaterea organizată la RFI România au participat europarlamentarul
Rareş Niculescu şi diplomatul Alexandru Maximescu.
Politicieni, diplomaţi şi viitori specialişti în probleme europene au participat la o dezbatere organizată de RFI România şi Societatea Studenţilor Europenişti, referitoare la viitorul Europei. La discuţia moderată de corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan, au participat europarlamentarul Rareş Niculescu (PPE) şi diplomatul Alexandru Maximescu.
Ei au analizat împreună cu studenţii interesaţi de viitorul UE şi al ţării lor în această arhitectură în mişcare. O mişcare care poate duce la „cercuri concentrice”, adică grupuri de state aflate în faze diferite de dezvoltare. „S-ar putea spune că, pentru moment, România nu se află în nici unul din aceste cercuri concentrice, pentru că ele încă nu sunt nici măcar conturate pentru moment, ci sunt mai mult ideologii şi idei care zboară în afara lor. Ştim însă că România şi-ar dori să se afle în primul cerc, acolo unde se iau toate deciziile, acolo unde s-ar putea afla, de exemplu, Polonia, ca să luăm o ţară comparabilă ca suprafaţă şi ca istorie. Dar Polonia este pentru moment a patra putere în Uniunea Europeană, iar România este al şaptelea stat ca mărime din Uniune, însă nu se poate compara ca importanţă cu Polonia”, a spus jurnalista Mihaela Gherghişan.
Pledoarie pentru pragmatism
La rândul său, europarlamentarul PDL, Rareş Niculescu, membru al grupului PPE, a declarat că „România ar trebui să aibă o atitudine pragmatică în ceea ce priveşte evoluţia sa pe scena Uniunii Europene şi în alegerea modalităţilor în care se exprime pe această scenă europeană. România trebuie să aleagă acele soluţii şi acele colaborări care îi servesc cel mai bine interesele şi care servesc cel mai bine interesele cetăţenilor români. Trebuie să aleagă dintre multele priorităţi pe cele pe care le consideră esenţiale şi să le pună în topul poziţiilor, luărilor de poziţie şi acţiunilor pe care le desfăşoară în instituţiile europene şi, în general, în diplomaţie”. Diplomatul Alexandru Maximescu a fost încântat de interesul studenţilor, care au venit în număr mare la această discuţie. „M-a bucurat foarte mult faptul că această dezbatere a stârnit numeroase întrebări, m-a bucurat foarte mult faptul că am văzut că studenţii au participat activ şi cu mare interes la acest subiect destul de generos, destul de greu de definit şi, în mare măsură, o noutate pentru spaţiul dezbaterii publice române”. La rândul lor, studenţii sunt de părere că România ar trebui să aibă o activitate diplomatică la nivel european care să valorifice mult mai bine atuurile sale şi care să vizeze atingerea unor obiective pe termen lung. Ei au mai spus că, în prezent, lipsa de coordonare dintre factorii de decizie de la Bucureşti este resimţită drept un dezavantaj major la Bruxelles şi au pledat pentru stabilirea unor priorităţi naţionale care să fie asumate ca atare de toate forţele politice româneşti, pentru a oferi diplomaţilor din capitala Uniunii Europene o bază solidă pentru negocierile pe care trebuie să le poarte cu ceilalţi actori europeni.
Studenţii, interesaţi de soarte terenurilor
În timpul dezbaterii, mulţi dintre studenţi au abordat teme sensibile, precum creditele cu dobândă subvenţionată pe care le primesc fermieri occidentali, din ţări precum Marea Britanie pentru a cumpăra terenuri în România. Europarlamentarul Rareş Niculescu, membru al Comisiei pentru Agricultură, a declarat că şi până acum cetăţenii străini aveau posibilitatea de a cumpăra terenuri, prin intermediul unor firme înregistrate în România. El a spus că nu trebuie să îi îngrijoreze pe studenţii români fermierii străini care vin şi investesc în România, ci proprietarii români de terenuri agricole care îşi lasă în paragină suprafeţele pe care le deţin.