A fost proiectată să aibă cinci reactoare. În prezent însă, la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă (CNE) funcţionează numai două, alte două sunt încă în stadiu de proiect, iar ultimul a ieşit de mult din cărţi. Senatorul de Constanţa Nicolae Moga recunoaşte că unul dintre cele mai importante obiective ratate ale mandatului său este faptul că la unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă nu s-a mişcat un deget în ultimii patru ani.
Eşecul nu este însă numai al său, ci al tuturor factorilor implicaţi, de la Guvern la Societatea Naţională Nuclearelectrica. Între timp, investiţia cehilor de la CEZ în parcul de eoliene din zona Fântânele-Cogealac a ajuns să producă mai mult curent decât un reactor nuclear.
Investitorii fug fără să se uite înapoi
Plănuită în anii 80, centrala nucleară avea să fie dată în funcţiune în 1996, iar în luna iulie a aceluiaşi an primul reactor a fost conectat la Sistemul Energetic Naţional (SEN). Planul iniţial era să fie construite patru unităţi. Ceauşescu, la o vizită pe şantier, a decis cu de la sine putere că ar mai fi loc de unul. Nimeni nu l-a contrazis, astfel că acesta a început să fie construit. În februarie 1990, guvernul de atunci aproba execuţia CNE Cernavodă cu cinci reactoare. În august 2007 avea loc conectare la SEN a reactorului 2, care este inaugurat oficial pe 5 octombrie 2007. Recepţia finală a Unităţii 2 a fost bifată în decembrie 2009.
Din 2007, guvernele României au dorit să continue investiţia în reactoarele 3 şi 4, care ar fi trebuit să fie finalizate în 2010. Statul nu a avut niciodată miliardele de euro necesare (aproximativ 4, după calculele specialiştilor), astfel că s-au căutat asocieri cu investitori privaţi. Mari nume din domeniul energetic nuclear s-au arăta interesate şi au intrat în proiectul Ministerului Economiei, alături de Nuclearelectrica. Negocierile s-au împotmolit însă acum doi ani. CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian) au renunţat la investiţie, astfel că Ministerul Economiei, prin Nuclearelectrica, a ajuns să deţină 86% din firma de proiect.
În prezent, din compania care a fost creată pentru finanţarea lucrărilor în cele două reactoare mai fac parte Enel (Italia) şi ArcelorMittal România. Statul vrea să recheme însă în proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă companiile CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez, care s-au retras la finele anului 2010 – începutul anului 2011, potrivit secretarului de stat din Ministerul Economiei Rodin Traicu. „Până la sfârşitul anului vom avea răspunsul acestor companii şi forma proiectului”, a afirmat Traicu la un seminar pe teme energetice, săptămâna aceasta. Traicu a adăugat că statul român este încrezător că va reuşi să coopteze cele patru companii în proiect, întrucât România va fi un exportator de energie în regiune. Totodată, Enel şi ArcelorMittal au promis Guvernului că vor rămâne în acest proiect pentru cel puţin încă un an, a mai spus Traicu.
Vântul, mai interesant decât atomul
În ianuarie 2011, unul dintre investitori, CEZ, a anunţat oficial de ce s-a retras din proiect. „Acţiunile au fost vândute la valoarea nominală către Nuclearelectrica, acţionarul majoritar în finalizarea construcţiei reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare româneşti Cernavodă. Tranzacţia se aliniază intenţiei afirmate a grupului CEZ de a concentra principalele investiţii în Republica Cehă şi în consolidarea achiziţiilor existente din străinătate”, se arăta într-un comunicat al companiei.
Cehii nu au renunţat însă la România şi s-au concentrat pe parcul eolian pe care îl construiesc în zona Cogealac-Fântânele. Investiţia de aici se ridică la 1,1 miliarde euro. Va fi, la final, cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o putere instalată de 600 MW, aproximativ egală cu cea a unui reactor nuclear de la Cernavodă.
