2.3 C
București
joi, 26 decembrie 2024
AcasăSpecialCe priorităţi europene are România

Ce priorităţi europene are România

 

Europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler vorbeşte, într-un interviu acordat RL despre priorităţile europene.

Europarlamentarul Iuliu Winkler a acordat un inteviu Ediţiei de Transilvania – Banat a României libere. Printre altele, el a salutat înfiinţarea noului Minister pentru Afaceri Europene, condus de fostul comisar european Leonard Orban. „În opinia mea, principala misiune pe care şeful acestui nou înfiinţat minister este una extrem de dificilă, şi anume aceea de a acţiona eforturi pentru schimbarea mentalităţilor şi a percepţiei asupra destinaţiei şi semnificaţiei fondurilor europene”, a spus Iuliu Winkler. Tot el vorbeşte despre slaba cunoaştere în ţară a obiectivelor asumate oficial de către autorităţile române.

Fără o ierarhie a priorităţilor

„România a trimis, în timp util, către Comisia Europeană, Programul Naţional de Reformă şi Programul de Convergenţă. Mă întreb, însă, care dintre actorii sociali cunoaşte principiile şi obiectivele asumate prin cele două documente. Sunt documente de sute de pagini care propun o mulţime de ţinte de atins, însă, acestea nu pot fi îndeplinite atâta vreme cât în jurul lor nu se creează coeziune socială. În România nu se înţelege ce noţiunea de prioritate. Nu există o ierarhizare a priorităţilor. Toate domeniile ni se înfăţişează, rând pe rând, ca fiind prioritare”, mai spune Iuliu Winkler. 

Reporter:  Domnule Winkler, avea România nevoie de un Minister al Fondurilor Europene? Este pentru ţara noastră un scop în sine absorbţia fondurilor europene?

Iuliu Winkler: În primul rând aş vrea să salut decizia de înfiinţare a acestui portofoliu în Guvern, doar dacă acesta, din perspectiva unei viziuni integrate asupra dezvoltării României, va coordona proiectele de la nivel local, regional şi naţional în vederea accelerării utilizării fondurilor europene.

În opinia mea, principala misiune şeful acestui nou înfiinţat minister este una extrem de dificilă, şi anume aceea de a acţiona eforturi pentru schimbarea mentalităţilor şi a percepţiei asupra destinaţiei şi semnificaţiei fondurilor europene.  În Tratatul de la Lisabona se specifică clar rolul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene (UE), ea are ca ţel realizarea coeziunii economice şi sociale în Europa. Acestui scop îi sunt subordonate anumite mijloace, cum este şi cel al cofinanţării proiectelor menite să contribuie la realizarea coeziunii. Deci, absorbţia fondurilor europene nu este un scop, este un mijloc. Ameliorarea coeficientului de absorbţie nu trebuie obţinută printr-o cheltuire prostească a banilor, ci fondurile trebuie consumate pentru finanţarea unor proiecte aflate în sinergie unele cu altele, selectate pe baza unor priorităţi clare şi care să ajute la convergenţa cu UE.

Azi, în România, principiile de coeziune ale UE nu sunt înţelese. Se confundă realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune în România cu procesul de cheltuire a banilor europeni. Trebuie înţeleasă adevărata paradigmă care este dezvoltarea convergentă cu UE.

Ce priorităţi are România

Rep.: Vorbeaţi de priorităţi şi convergenţă cu UE.  Are, azi, România priorităţi?

I.W.: De exemplu, România a trimis, în timp util, către Comisia Europeană, Programul Naţional de Reformă şi Programul de Convergenţă. Mă întreb, însă, care dintre actorii sociali cunoaşte principiile şi obiectivele asumate prin cele două documente. Sunt documente de sute de pagini care propun o mulţime de ţinte de atins, însă, acestea nu pot fi îndeplinite atâta vreme cât în jurul lor nu se creează coeziune socială.  

În România nu se înţelege noţiunea de prioritate.  Nu există o ierarhizare a priorităţilor. Toate domeniile ni se înfăţişează, rând pe rând, ca fiind prioritare.

Obiectivele primordiale trebuie să fie corelate cu Strategia Europa 2020, iar prioritizarea lor înseamnă să se aleagă cinci până la şapte domenii de dezvoltare, mergându-se până la eliminarea posibilităţii de finanţare din bani europeni a oricărui alt proiect care nu este cuprins în  aceste domenii. Vital este ca aceste domenii să fie alese în urma unui serios dialog social, să se bucure de suportul aleşilor locali, ai mediului de afaceri etc.

Rep.: La Bucureşti, lumea se gândeşte doar la cheltuirea banului european. Cum ne judecă însă Bruxelles-ul?

I.W.: În instituţiile europene, în prezent, se schiţează bugetul viitoarelor programe pentru perioada 2014-2020. De asemenea, se conturează criteriile pe baza cărora se va face alocarea fondurilor. Este clar că performanţa în absorbţia fondurilor va fi unul dintre criterii. De aceea, obiectivul imediat este cel al îmbunătăţirii ratei absorbţiei, dar este extrem de important faptul că România va intra în procesul de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor Politicii de Coeziune. Aceasta înseamnă că banii cheltuiţi pe proiecte finalizate şi decontate către UE trebuie să aducă rezultate care să ne apropie cât mai mult de media europeană. Măsura în care ne-am apropiat sau nu, în anii de după 2007, de nivelul mediu de dezvoltare a UE va fi cântărită pe baza unor criterii clare

Fonduri cheltuite ineficient

Rep.: În urma analizării eficienţei cu care au fost cheltuiţi banii europeni, unde credeţi că s-ar situa România?

I.W.: În urma unei astfel de analize, aş putea să spun doar, că, din punctul meu de vedere, banii europeni cheltuiţi până acum nu au contribuit la convergenţă şi aceasta pentru că proiectele finanţare nu au aparţinut unor domenii prioritare. Finanţarea până acum s-a făcut pur şi simplu pentru proiecte care au reuşit să treacă prin furcile caudine ale birocraţiei de la Bucureşti.

Rep.: Cât timp mai are România pentru a decide care sunt priorităţile sale?

I.W.: Timpul este foarte scurt. UE are o Strategie de dezvoltare până în 2020, iar acum noi ne aflăm la sfârşitul anului 2011, fără să ştim clar ce obiective trebuie să ţintim.

Ne aflăm sub o presiune teribilă, la fel cum sunt şi politicieni europeni, care conştienţi că trebuie să ia decizii epocale, ezită în a-şi asuma răspunderea pentru acestea.

Suntem de cinci ani în UE fără să fi pornit dezbaterea dialogului despre ce fel de Românie membră a UE vrem să construim până în 2020. Fără concentrarea tuturor resurselor societăţii pentru a alege şi a atinge cele cinci sau şapte priorităţi, vom continua să fim irelevanţi pentru UE, iar în interior vom continua cârpeala.

Rep.: În afara schimbării perspectivei cu privire la utilizarea banilor europeni, ce altceva credeţi că ar trebui să facă, în mod urgent, noul minister?

I.W.: Cred că, în primul rând, trebuie rezolvată problema eligibilităţii TVA aferente proiectelor europene. Acum, un proiect de un milion de euro al unei primării finanţat în proporţie de 98% din fonduri europene presupune o contribuţie de 20.000 de euro a administraţiei publice, la care se mai adaugă cheltuielile neeligibile, care în general nu depăşesc 3 – 5 procente. Însă, TVA aferentă valorii de un milion de euro este de 240.000 de euro, cheltuială care cade în sarcina beneficiarului, adică a primăriei. Din acest exemplu cred că rezultă faptul că este esenţial să se obţină de la Bruxelles acordul pentru eligibilitatea TVA aferentă proiectelor europene. Text Box:

Cine este Iuliu Winkler

 Iuliu Winkler este deputat european al UDMR din anul 2007. El este membru al Comisiei pentru Comerţ Internaţional al Parlamentului European, precum şi membru supleant în Comisia pentru Dezvoltare Regională.

Este preşedintele UDMR Hunedoara, precum şi membru în Biroul politic al Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European.

În Cabinetul Tăriceanu a fost ministru delegat pentru Comerţ în Ministerul Economiei şi ministrul Comunicaţilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Cele mai citite

Volodimir Zelenski: Rusia a lansat atacuri „inumane” în ziua de Crăciun

Loviturile au rănit cel puțin șase persoane în orașul de nord-est Harkov și au ucis unul în regiunea Dnipropetrovsk, au declarat guvernatori ucraineni Rusia a...

România, printre cele mai sigure țări din lume: concluzii din rapoartele internaționale

România este considerată una dintre cele mai sigure țări din lume, conform rapoartelor elaborate de Departamentul de Stat al SUA, Comisia Europeană și Poliția...

România deschide ușa șoferilor non-UE: străini angajați pe Uber sau Bolt, din 2025

Germania a adoptat un model similar în primăvară, permițând susținerea examenului de calificare în 8 limbi, inclusiv română, ca răspuns la criza forței de...
Ultima oră
Pe aceeași temă