Prinţul Charles al Ţării Galilor, moştenitorul coroanei Regatului Unit al Marii Britanii, ar putea fi invitat de autorităţile locale din Deva să facă o vizită în regiunea Hunedoarei, pentru a vizita locurile unde a trăit principele Transilvanie, Acaţiu Barcsay (1619-1661), care ar putea fi unul dintre strămoşii săi pe linie paternă.
Tot pe linie paternă, printre strămoşii prinţului Charles se numără şi voievodul Valahiei, Vlad Ţepeş, iar printre strămoşii săi pe linie maternă se numără contesa Claudia Rhedey din satul Mănăstireni, judeţul Cluj.
Ascendenţă transilvană
„În urma unor studii făcute se pare că tatăl lui Acaţiu Barcsay este pe linie paternă al nouălea stră-străbunic al Prinţului Charles al Regatului Unit al Marii Britanii. Iată de ce putem explica şi prin acest subiect atracţia pe care Prinţul Charles o are faţă de Transilvania. Dacă această informaţie se va dovedi reală, Primăria şi Consiliul Local Deva vor transmite o invitaţie oficială Prinţului Charles”, a spus viceprimarul municipiului Deva, Marcel Morar, la dezvelirea unui monument care îl reprezenta pe Acaţiu Barcsay. Marcel Morar, care este de profesie istoric, a precizat că va aprofunda acest subiect.
Cine a fost Acaţiu Barcsay
Acaţiu Barcsay a fost principe al Transilvaniei între anii 1658-1660. Familia sa provenea din Ţara Haţegului. După o carieră diplomatică la Istanbul, în Muntenia şi Moldova, a fost numit ban al Lugojului şi Caransebeşului, iar mai târziu comite suprem al Hunedoarei. După eşecul expediţiei militare din Polonia, a principelui Gheorghe Rakóczi al II-lea, care dorea să revină rege al Poloniei şi Lituaniei, la 7 octombrie 1658, a fost numit de Înalta Poartă ca principe al Transilvaniei. De numele lui se leagă cedarea către Imperiul Otoman a Banatului de Caransebeş, vechiul fief al lui Iancu de Hunedoara, care a fost alipit de turci Paşalâcului de Timişoara.
Acaţiu Barcsay a abdicat la 31 decembrie 1660, după ce partizanii săi au fost înfrânţi de oastea generalului Ioan Kemeny, cel care preluase conducerea facţiunii antiotomane a nobilimii transilvănene, după moartea, la Oradea, a principelului Gheorghe Rakoczi al II-lea, rănit în bătălia de la Floreşti. Apoi, principele Acaţiu Barcsay a fost luat prizonier şi apoi condamnat la închisoare în fortăreaţa Chioar. A fost ucis în timpul escortării spre locul de detenţie în primele zile ale lui 1661 de către opozanţii săi, care îl considerau drept trădător al cauzei Creştinătăţii şi al Transilvaniei, tocmai pentru cedarea Banatului de Caransebeş.
Prima carte românească
Ca merite culturale, Acaţiu Barcsay este recunoscut drept cel care a tipărit, pe cheltuiala sa, în anul 1648, Catehismul catolic al lui Petrus Canisius, prima carte publicată în limba română cu litere latine. Şi asta cu toate că, pe linie paternă, Acaţiu Barcsay provenea dintr-o familie nobiliară românească ce fusese convertită la calvinism în anii Reformei. Tatăl său a fost Alexandru Barcsay, iar mama sa a fost Elisabeta Palatics.
