Cartierele etnice ale Constanţei de altădată

De mai bine de un secol, pe meleagurile dobrogene convieţuieşte, alături de români, o comunitate etnică diversificată. Vorbim de greci, armeni, evrei sau turci.

În partea istorică a vechiului Tomis se păstrează şi astăzi simboluri ale culturii şi tradiţiei unor populaţii care şi-au clădit în trecut cartiere trainice. În general, cartierele vechi se adunau în jurul lăcaşelor de cult. Cei mai mulţi erau grecii. Ei au reprezentat o comunitate mare şi puternică încă din perioada Imperiului Otoman.

Clădiri cu parfum istoric

Cartierele grecesc şi armenesc preexistă chiar anului 1878, când Dobrogea revine la ţară, şi ele se construiesc în jurul bisericilor. „Biserica greacă este construită în anul 1864, deci este dinainte de revenirea Dobrogei. A fost construită prin firman domnesc, prin firman al sultanului, care a dat voie să se construiască această biserică, însă cu o singură condiţie, ca turlele ei să nu depăşească în înălţime minaretul moscheilor care existau în Constanţa, motiv pentru care de fapt, biserica greacă nu are turle. Acolo, în jurul acestei biserici şi al Teatrului Elpis, care a fost prima sală de spectacole a Constanţei, era cartierul grecesc care avea de altfel şi şcoală”, precizează criticul de artă Doina Păuleanu. Toate aceste edificii ale comunităţii greceşti există şi acum. Pe strada Aristide Karatzali găsim Biserica greacă „Metamorfosis” sau biserica cu hramul „Schimbarea la faţ㔺i, mai jos de aceasta, dăm de Tea­trul pentru Copii şi Tineret. Vizavi de biserică şi teatru, se află clădirea şcolii.

Sală de festivităţi transformată în biserică

Tot în acelaşi perimetru, dar mai jos cu o stradă, s-a construit în jurul bisericii cartierul armenesc. „Biserica armenească este construită în 1880. Probabil că a existat în locul ei o altă biserică mai mică, dar şi această biserică construită în 1880 a ars şi sala de festivităţi a comunităţii armene s-a adaptat şi s-a transformat în biserică, de aceea nici nu are o formă din care să rezulte foarte clar că este biserică. Numai în momentul în care treci pe lângă ea vezi că are o mică clopotniţă în dreptul intrării”, completează omul de cultură constănţean. Acolo era comunitatea armenească. Şi ea ajunge până în cealaltă parte, ca şi cartier, până în bulevardul Tomis. În prezent, Biserica apostolică ortodoxă armeană se află pe strada Callatis, în zona peninsulară a Constanţei.

Cartier evreiesc şi case italiene

La Constanţa mai erau bulgari şi italieni, aceştia din urmă având şi o casă de cultură, construită în 1930, concepută arhitectural de către Mario Stoppa. Italienii veniseră să ajute la construirea podului de la Cernavodă, fiind foarte buni pietrari. Vechiul cartier evreiesc se afla unde este acum sinagoga, biserica cultului mozaic, situată şi astăzi, însă nu într-o stare foarte bună, aproape de Colegiul Naţional Mihai Eminescu.