Prinsi in valtoarea izmenelilor politice, conducatorii din Bucuresti nu au observat ori s-au facut ca nu observa pretentiile ridicate de Timisoara si de Cluj-Napoca. Cele doua orase si-au prezentat strategiile de dezvoltare menite sa le transforme in veritabile capitale regionale. Daca ambitioasele planuri ale primarilor Gheorghe Ciuhandu si Emil Boc vor fi puse in practica, Timisoara si Clujul vor pune la grea incercare suprematia economica si politica a Bucurestiului. Desi acest lucru pare o utopie azi, peste cateva zeci de ani lucrurile s-ar putea schimba radical. Istoria are un curs sinuos. Pe vremea in care clujenii ridicau catedrala Sfantul Mihail, iar timisorenii inaltau una dintre cele mai puternice fortarete in calea expansiunii otomane, Bucurestiul nu era decat o adunatura de bordeie, insirate de-a lungul unor ulite prafuite. A fost nevoie de viziunea ctitorului orasului, Vlad Tepes, si, peste veacuri, de darzenia Regelui Carol I pentru a transforma Bucurestiul intr-o capitala adevarata. Practic, Bucurestiul isi datoreaza dezvoltarea formidabila eforturilor din ultimul veac si jumatate, in care Clujul si Timisoara nu au fost decat niste orase de rangul II in Imperiul Austriac, in cel Austro-Ungar ori in Romania. Acum, lucrurile sunt pe cale sa se schimbe. In competitia pentru fondurile europene, cele doua orase din Vest au tot atatea sanse cate are Bucurestiul. Asa ca ardelenii si banatenii au ocazia sa isi demonstreze spiritul de gospodari si sa recupereze decalajele fata de actuala capitala a tarii. Cu siguranta, acest demers are si pericole. Cel mai mare este "miticizarea" celor doua orase, adica imitarea arogantei tipice Bucurestiului. Un alt pericol ar fi transformarea rivalitatii firesti dintre cele doua metropole in dusmanie.
Numai ca Timisoara si Clujul au la dispozitie un nou model de colaborare si de convietuire. Asa cum Bruxelles si Strasbourg au devenit capitalele Uniunii Europene, in ciuda faptului ca sunt mult mai mici decat metropole precum Paris, Londra sau Madrid, tot astfel pot Clujul si Timisoara sa devina cei mai dinamici poli de dezvoltare ai Romaniei. Evolutia din ultimii ani indica o tranzitie lenta catre acest statut. Timisoara a devenit cel mai puternic centru industrial al Romaniei, dupa Bucuresti, iar Clujul este cel mai puternic centru financiar din afara Capitalei. De asemenea, aeroporturile din cele doua orase sunt cele mai solicitate, dupa cele din Bucuresti. Tendinta este consolidata de dezvoltarea industriala a Clujului si de faptul ca Timisoara devine un centru regional al investitiilor din Romania si Ungaria. Este de prevazut ca eventuala aderare a Serbiei la Uniunea Europeana va intari si mai mult pozitia capitalei Banatului. Totul depinde, insa, de seriozitatea cu care clujenii si timisorenii isi vor pune in practica strategiile de dezvoltare.