Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a început, în urma dezvăluirilor din „România liberă”, cercetările în cazul preşedintelui PSD Brăila şi al Consiliului Judeţului (CJ) Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care a făcut averi fabuloase graţie afacerilor pe bani publici ale firmelor sale, Concivia SA, Hercules SA şi Istru SA Brăila.
Reamintim că, în urmă cu câteva luni, „România liberă” a publicat un amplu articol despre contractele de 6 milioane de euro încheiate de firma de construcţii a lui Bunea Stancu, Concivia SA Brăila, cu CJ Brăila, condus de acelaşi Bunea Stancu, dar şi cu Primăria Brăila şi primăriile comunelor din judeţ. Subiectul a fost preluat de televiziunile naţionale, dar, în pofida acestor semnalări ale presei, nici ANI, nici DNA nu au deranjat afacerile baronului local care, simţindu-se în largul său, şi-a permis să îşi continue cu şi mai mult aplomb afacerile pe bani publici. Dezvăluirile publicate de ziarul nostru săptămâna trecută, în legătură cu jignirile aduse de Stancu jurnaliştilor brăileni, au fost preluate de întreaga presă naţională.
Articolul reamintea de contractele încheiate de Concivia cu CJ Brăila şi primăriile din judeţ şi remarca faptul că DNA şi ANI ignoră afacerile pe bani publici ale preşedintelui CJ Brăila, acordându-i o surprinzătoare protecţie. În acest context, ANI s-a autosesizat şi a demarat cercetarea modului în care şi-a construit averea Gh. Bunea Stancu. Ştirea obţinută pe surse a fost confirmată cu prudenţă de Direcţia de Relaţii cu Presa de la ANI: „Nu comentăm cercetările aflate în desfăşurare”.
Afacerile pe bani publici ale trezorierului PSD
Gh. Bunea Stancu ocupă un loc important în conducerea centrală a PSD, fiind trezorierul partidului. Averea sa declarată este formată din trei case, un apartament, un spaţiu comercial şi şapte terenuri, bijuterii în valoare de 10.500 euro şi numeroase conturi bancare. Şi-a adunat averile din afaceri pe bani publici. Potrivit declaraţiei de avere din 06.06.2011, deţine 62% din acţiunile Bursagrirom SA Brăila, prin intermediul căreia a cumpărat pachetele majoritare de acţiuni la trei foste societăţi de stat din Brăila: firma de construcţii Concivia SA, Portul Hercules SA şi reţeaua de restaurante Istru SA. În 2010, valoarea contractelor încheiate de Concivia cu CJ Brăila, Primăria Brăila şi primării din judeţul Brăila a fost de aproximativ 25 milioane lei. Aşa cum am mai relatat, Bunea şi-a permis ca la o lună după ce CJ Brăila a luat în administrare spitalele să acorde firmei sale un prim contract, pentru reabilitarea Spitalului de Pneumoftiziologie. Nici portul lui Bunea Stancu nu e ocolit de banii publici. După ce în anii trecuţi a fost modernizată cu fonduri de la Ministerul Transporturilor dana 40 din Portul Hercules, acum MT şi MDRT investesc 9,5 milioane euro în modernizarea danelor 23 şi 25.
Nici „clientela” nu se simte prea bine
Printre cei căruia i se clatină scaunul este şi Ştefan Rădulescu, directorul Electrica SA Brăila. Rădulescu e şi patronul firmei Risk Com SRL Brăila, care, în pofida concurenţei firmelor specializate din domeniu, a reuşit ca în cele două mandate ale lui Bunea Stancu să câştige, an de an, licitaţiile pentru Programul „Lapte-Corn”. În acest an, Risk Com distribuie zilnic în şcolile brăilene 36.811 de pacheţele „lapte-corn”, valoarea estimată a contractului fiind de 6.147.734 lei, fără TVA. Risk Com SRL Brăila a mai obţinut contractele de distribuire a pacheţelelor „lapte-corn” şi în judeţele Călăraşi şi Galaţi, unde cadrele didactice au cerut de nenumărate ori suspendarea distribuirii pachetelor pentru că, în loc de lapte şi cornuri, firma lui Rădulescu livra pachete de „biscuiţi-unt” cu care elevii mai mult îşi pătau hainele şi băncile, sau strania combinaţie „napolitană-brânză topită”.
