Partizanii autonomiei Tinutului Secuiesc incearca sa isi stranga randurile pentru a forta obtinerea statutului unei enclave pentru zona formata din judetele Harghita si Covasna si din estul judetului Mures. Teoretic, ideea suna bani. Practic, ar fi un dezastru. Si asta, pentru ca zona Secuimii este una foarte saraca.
Bugetul Tinutului Secuiesc ar fi mult mai mic decat se asteapta partizanii ideilor autonomiste. Iar acest lucru va produce inevitabil disensiuni intre sefii zonelor care vor fi inglobate in regiune. Mai mult, Targu-Muresul ar urma sa fie capitala acestei regiuni autonome, in conditiile in care romanii domina etnic orasul.
Cat de secuiasca poate arata o zona a carei capitala, situata la periferia regiunii, are o majoritate romaneasca? Daca, totusi, secuii vor opta pentru desemnarea unui alt oras drept capitala a regiunii, trebuie sa tina cont ca oricare dintre localitatile urbane este de cel putin doua ori mai mica decat Targu-Muresul. Iar fara acest oras, unde se afla Consiliul Reprezentantilor Unionali din UDMR si unde activeaza deopotriva presedintele UDMR, vicepremierul Marko Bela, si presedintele Consiliului National Secuiesc, Imre Fodor, Tinutul Secuiesc ar fi mai degraba o federatie de sate.
O alta problema este cea a legaturilor economice intrazonale. Companiile din Covasna au mult mai multe legaturi economice cu cei din Brasov decat cu cei din Harghita. Iar atunci cand buzunarele secuilor vor fi goale solidaritatea etnica nu va fi suficienta pentru asigurarea unui viitor comun trainic pentru locuitorii Covasnei si Harghitei.
Solutia autonomista nu face nici un fel de referire la viitorul romanilor din regiune. Acestia nu pot fi nici expulzati, nici inchisi in ghetouri. Desi minoritari, romanii din Harghita si Covasna se vor coaliza si vor forma, cel mai probabil, o formatiune de genul UDMR, care va activa in preconizata regiune autonoma.
In acest moment, Uniunea detine sapte la suta din fotoliile parlamentare. Posibila formatiune romaneasca ar detine in parlamentul regional cam de doua ori mai multe locuri. Ceea ce inseamna ca ar fi de doua ori mai influenta, mai ales ca va fi sustinuta si de autoritatile din Bucuresti.
Partizanii autonomiei nu vorbesc nici de soarta celorlalti maghiari ardeleni. Ce se va intampla cu maghiarii din Cluj, Arad, Bihor, Satu Mare? Autonomia Tinutului Secuiesc nu ofera nici un raspuns la aceasta intrebare. Mai mult, maghiarii din afara Secuimii ar putea sa capete sentimentul ca au fost tradati de co-etnicii lor si ca au fost abandonati unei asimilari lente, dar de neoprit, sub presiunea demografica fireasca a majoritatii romanesti.