Reprezentanti ai tuturor episcopiilor reformate de limba maghiara din lume s-au intrunit, sambata, la Cluj-Napoca, la Sala Sporturilor, in cadrul celui de al cincilea Congres mondial al acestei confesiuni protestante. Manifestari dedicate acestui eveniment au avut loc sau se vor desfasura in aceste zile si in orase din Ungaria, Serbia, Slovacia si Ucraina.
Peste 5.000 de participanti au fost prezenti in Sala Sporturilor. Pe langa maghiarii din cele doua episcopii din Transilvania, cea de la Cluj-Napoca si cea de la Oradea, au venit si delegati din Ungaria, Serbia, Slovacia, America de Nord si de Sud, Australia, Ucraina si din tarile Europei Occidentale. Manifestarile s-au desfasurat sub efigia lui Stefan Bocskai, unul dintre cei mai insemnati principi reformati ai Transilvaniei.
Sub efigia principelui Stefan Bocskai
Manifestarile dedicate congresului au debutat cu dezvelirea bustului principelui Bocskai, de la Institutul Teologic Protestant Universitar, prilej cu care au avut loc si doua conferinte in Aula institutului. La casa unde s-a nascut principele, in prezent sediul Universitatii maghiare „Sapientia”, au fost descoperite o placa si un bust al domnitorului maghiar, considerat protectorul Bisericii reformate din Ardeal, a carui sediu a fost, timp de mai multe sute de ani, la Aiud (judetul Alba).
Identitate si autonomie, religie si cultura
In dupa-amiaza zilei de sambata, la Sala Sporturilor a avut loc reuniunea generala a participantilor, printre cei care au luat cuvantul numarandu-se Pap Geza, episcopul reformat al Ardealului, Bolcskei Gusztav, vicarul Episcopiei Reformate de Zsina (Ungaria), Laszlo Tokes, episcopul reformat de Piatra Craiului, cu sediul la Oradea, precum si Kato Bela, reprezentant al episcopiei ardelene.
Religia si cultura sunt doua caracteristici importante in rezistenta peste veacuri a poporului maghiar, a culturii si natiunii, in vremuri in care istoria le-a fost impotriva de multe ori, despartindu-i si imprastiindu-i pe maghiari in cele patru colturi ale lumii, sunt cateva din ideile expuse in cuvantarile luate. Autonomia culturala a minoritatilor maghiare din diaspora este un deziderat pentru orice membru al ei, indiferent de confesiune sau rang social, s-a mai spus in alocutiunile luate.
La final, intreaga audienta, ridicandu-se in picioare, sub insemnele nationale, a cantat imnul national al maghiarilor.
Autonomia culturala a minoritatilor maghiare, ceruta la Congresul Mondial al Bisericii Reformate
