Sute de mii de ardeleni şi de bănăţeni pornesc azi în pelerinaj, pe la mănăstirile şi bisericile care au ca hram Adormirea Maicii Domnului. Oamenii se bucură de sărbătoarea care marchează înălţarea cu trupul şi sufletul la cer a Fecioarei Maria. Printre cele mai importante centre de pelerinaj se numără mănăstirea franciscană Maria Radna, pentru romano-catolici, şi cea de la Nicula, pentru ortodocşi şi greco-catolici.
Liturghii în mai multe limbi
Oficial, liturghia de începere a pelerinajului la Maria Radna a fost oficiată de monseniorul Laszlo Bocskei, episcopul catolic de rit latin de Oradea, sâmbătă, când a avut loc adunarea credincioşilor slovaci. Slujba a avut loc în limba slovacă, iar cuvântul de mulţumire a fost rostit în limba română. Credincioşii slovaci au venit din judeţele Arad, Bihor, Timiş, Sălaj şi Satu Mare. Cu o zi înainte de sărbătoare, la Maria Radna au avut loc liturghii în limbile română, maghiară şi croată. Iar azi urmează să asiste la serviciul divin credincioşi de limbă română, maghiară, germană, slovacă, cehă ori croată. „Am venit să ne rugăm pentru sănătate şi pentru pace. Sanctuarul de la Maria Radna este foarte important pentru noi, pentru bănăţeni”, spune Ion Petrovan, din Timişoara.
Mai multe liturghii la Nicula
Câteva mii de oameni au sosit deja de ieri la Nicula, pentru a se pregăti de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. „Petrecem noaptea în rugăciune, sub acoperământul stelelor. Noi am venit cu trenul până la Gherla, apoi am venit pe jos”, spune Georgeta Stan, din Baia Mare.
Cei mai mulţi dintre pelerini s-au strâns la vechea mănăstire greco-catolică, folosită în prezent de călugării ortodocşi. Alţi pelerini s-au oprit la lăcaşul de cult folosit de comunitatea greco-catolică. Oamenii spun că au venit să se roage în localitatea unde se află icoana Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, distrusă şi repictată în anii 1990, în decursul unui proces de restaurare a vechii icoane pictate în secolul al XVII-lea de preotul ortodox Luca din Iclod. Pelerinii cred că icoana ar fi făcătoare de minuni, după ce a lăcrimat, la începutul secolului al XVIII-lea. Ca urmare a acestui fenomen supranatural, Nicula a primit statutul de sanctuar marian, acordat de Papa Pius al XI-lea.
Pelerinii, care vin an de an, vor asista mâine la liturghiile oficiate de ierarhii clujeni. La mănăstire, slujba va fi oficiată de mitropolitul ortodox IPS Andrei Andreicuţ, iar în biserica greco-catolică, liturghia va fi oficiată de episcopul greco-catolic, PS Florentin Crihălmeanu.
Bâlci de Sfânta Maria
Oamenii nu vin doar pentru pelerinaj, ci şi pentru tradiţional bâlci de Sfânta Maria. An de an, credincioşii merg la slujbă, iar participanţii la bâlci profită de fluxul mare de pelerini, ca să îşi vândă marfa. Cei mai mulţi dintre ei îşi întind tarabele încă de azi, pentru că mii de pelerini sosesc cu o seară înainte de sărbătoare. Mulţi opresc direct la tarabele care vând icoane, cărţi de rugăciune, rozarii ori alte obiecte religioase. Însă sunt mulţi tarabagii care oferă spre vânzare turtă dulce, baloane, pepeni ori ceaune de fontă, pentru gulaş. Nu lipsesc nici comercianţii de chinezării, de la cei care vând şlapi de cauciuc şi până la cei care aduc treninguri ori baticuri. Astfel că pelerinajul este şi un bun prilej pentru a târgui şi câteva obiecte necesare într-o gospodărie. Iar dispoziţia de a negocia este sporită şi de faptul că, mâine, după liturghie, pelerinii au ocazia să se bucure de sarmalele pregătite după vechile reţete mănăstireşti şi să închine un pahar de vin, în cinstea tuturor Măriilor şi Mărioarelor.
Traditie
Tradiţia pelerinajului la Nicula a început în secolul al XVIII-lea, prin grija episcopilor greco-catolici de pioasă amintire, episcopul dr. Ioan Vancea de Buteasa, devenit mai târziu mitropolit al Blajului, şi episcopul Mihail Pavel, cei care, între anii 1875-1879, au înălţat biserica de zid de pe dealul de lângă satul Nicula, tocmai pentru că pelerinii ce veneau aici nu mai încăpeau în biserica cea mică din lemn. Astăzi la Nicula este o altă biserică de lemn, pentru că biserica originală, a dispărut, intr-un incendiu ce a avut loc la inceputul anilor 1970 datorat neglijentei călugărilor ortodocşi care au lăsat nesupravegheat un foc făcut în incinta mănăstirii. Cardinalul dr. Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, a fost cel dintâi ierarh care a fondat la mănăstirea Nicula o comunitate monastică, la 22 august 1936. În 15 august 1948, a fost ultimul pelerinaj oficial al Bisericii Greco-Catolice la Mănăstirea Nicula, an în care Biserica Română Unită a fost interzisă de autorităţile comuniste, lăcaşurile de cult confiscate şi date la cultul ortodox, iar episcopii, preoţii, călugării şi călugăriţele au fost aruncaţi în închisori.